Lăsata secului pentru postul Crăciunului 2023

Lăsata secului este ultima zi înainte de începerea postului unei sărbători mari. Lăsata secului de Crăciun 2023 este sărbătorea care marchează ultima zi în care creștinii pot mânca de dulce. După această zi, urmează una dintre cele mai importante posturi, adică Postul Crăciunului 2023.

Lăsata secului de Crăciun 2023

În 2023, lăsata secului de Crăciun este marţi, 14 noiembrie. În această zi se lasă sec pentru Postul Crăciunului, care este, alături de Postul Mare, cel mai important din tot anul.

Postul Nașterii Domnului va începe miercuri, pe data de 15 noiembrie 2023 și se va termina pe 24 decembrie, după miezul nopții. Creștinii vor putea, în ziua de 25 decembrie, de Nașterea Domnului, să se înfrupte din bucățile de dulce după ce au ținut un post care nu se referă doar din abținerea de la mâncăruri, ci și la purificarea spirituală și apropierea de Dumnezeu.

Perioada de post este de 40 de zile. În aceste zile, creștinii postesc ca un semn de efort în memoria sacrificiilor făcute de Iisus pentru oameni. În afara faptului că oamenii trebuie să se abțină de la carne, brânză, pește, ouă, ulei și multe alte alimente, aceștia trebuie să se roage zilnic, să fie mai aproape de Dumnezeu, să își iubească aproapele mai mult și să fie în conexiune cu divinitatea.

Vezi şi ce se mănâncă în Postul Crăciunului!

În timpul acestui post, prima mare sărbătoare este celebrată pe 21 noiembrie, ziua când Maica Domnului a intrat în templul din Ierusalim. Până la această dată și în perioada 20-24 decembrie, postul devine și mai aspru.

Adică, dacă în restul perioadei de post, în zilele de sâmbătă și duminică, este dezlegare la pește, ulei și vin, în aceste două săptămâni nu există dezlegare.

De fapt, bătrânii țin postul cu încă o regulă: luni, miercuri și vineri postesc fără ulei și vin. Dacă în aceste zile se sărbătorește vreun sfânt, se face dezlegare.

Istoria postului de Crăciun

În primii ani ai creștinismului, acest post dura doar câteva zile, iar Crăciunul nu era sărbătorit pe 25 decembrie, ci pe 6 ianuarie, împreună cu Teofania. 

Acest lucru s-a schimbat în secolele al IV-lea, din motive pe care Biserica le-a considerat importante la acea vreme. 

S-a hotărât că trebuie să coincidă cu o anumită sărbătoare, pentru a evita confuzia și o situație înșelătoare în rândul creștinilor din acea vreme, unii dintre ei simțindu-se încă atrași să celebreze o sărbătoare a soarelui, alături de păgâni. 

Biserica a sfințit data în acest fel, motiv pentru care, în imnul de despărțire, Hristos este numit “Soarele dreptății”. 

Biserica a adoptat această perioadă de patruzeci de zile până la Crăciun – perioada celor patruzeci de liturghii pentru a veni în ajutorul creștinilor. În mod ideal, Sfânta Liturghie este celebrată în fiecare zi, în această perioadă, astfel încât credincioșii să poată participa cât mai mult posibil la rugăciune

Este greu de spus cât de importantă și benefică pentru suflet este această participare frecventă la Liturghie pentru fiecare dintre creștini, dar ar trebui să ne amintim de ea ca de o masă zilnică, în care Trupul și Sângele lui Hristos sunt oferite ca hrană și băutură pentru credincioși, pentru ca aceștia să se poată împărtăși pentru iertarea păcatelor și pentru viața veșnică. 

În această perioadă de luptă spirituală, creștinii sunt învățați să practice milostenia față de ceilalți, atât în ceea ce privește ajutorul material, care este întotdeauna necesar, mai ales având în vedere problemele financiare cu care se confruntă atât de mulți oameni, dar și în ceea ce privește caritatea spirituală, care de multe ori se dovedește a fi mai importantă decât ajutorul material, deoarece necesită iubire și, de multe ori, o anumită cantitate de timp.

De regulă, cuvântul sec, din sintagma precum “lașatul secului”, este înțeles ca fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. În realitatea însă, accentul nu trebuie să cadă pe mâncare, pentru că secul pe care îl lasă postul ortodox este seclum (saeculum), adică lumea, în sensul de mondenitate, modă, obiceiuri lumești. Trebuie să reținem că rostul postului este îndreptarea duhovnicească, nu regimul alimentar, care rămâne doar un instrument ajutător pentru domolirea poftelor și pornirilor trupești, notează crestinortodox.ro. În zadar vom ţine post, dacă vom continua să fim cuprinși de mânie, ură, invidie, lăcomie, grăire în deşert etc.

Tradiții și obiceiuri de Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului

În această zi, oamenii au câteva tradiții și obiceiuri pe care le practică din cele mai vechi timpuri. În primul rând, mulți fac o masă festivă pentru a celebra intrarea în post. La această masă se servesc tot felul de bucate care sunt interzise în post.

Tot de Lăsata Secului, finii vin la nași cu plocon, care constă într-o găină friptă, un colac mare sau o turtă în foi și o sticlă de vin. Finii își cer iertare de la nași pentru greșelile pe care le-au făcut peste ani, iar după ce se împacă, se întinde masa. Se serveșc plăcinte cu fructe și legume, struguri sau stafide care simbolizează sporul și vigoarea spirituală.

Se mai spune că pieptul găinii gătite de Lăsata Secului va prevesti cum va fi iarna. Dacă pieptul e gras, iarna va fi grea, iar dacă e subțire, va fi o iarnă lejeră și plină de rod. 

De asemenea, vasele trebuie puse cu gura în jos, ca să fie ferite de spiritele rele.

Apoi, o altă tradiție este să se spele toate vasele în care s-au gătit produse de dulce, în ziua de dinaintea începerii postului Crăciunului. Având în vedere că acestea vor fi folosite pe perioada postului, ele trebuie să fie curate și pregătite pentru mâncăruri de post.

După această masă, toate resturile, oasele și rămășițele de la cină se pun într-o față de masă și se aruncă afară, spre răsărit, în timp ce rostesc aceste cuvinte: „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”.

Totodată, în Covasna se practică obiceiul focurilor purificatoare. La lăsarea serii, se aprind focuri pe dealuri pentru a se purifica locul și a alunga spiritele rele.

În această zi se ung ferestrele și ușile cu usturoi ca să se alunge spiritele rele. 

Se spune că în această zi se mănâncă struguri sau stafide, pentru a avea spor în toate.

Femeile au obiceiul de a spăla așternuturile și fețele de masă în această zi, ca ele să rămână curate tot anul.

În postul Crăciunului, care începe pe 15 noiembrie, credincioșii trebuie să se abțină de la carne, brânză, ouă și produse care le conțin. În zilele de luni, miercuri și vineri nu se consumă ulei sau vin. 

Sursa foto: 123rf.com

Citeşte şi: Dezlegare la pește în 2023 – zilele din post în care se mănâncă pește