19 ONG-uri i-au trimis marți, 11 iulie, un memoriu procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), Alex Florin Florența, prin care îi cer să dispună aplicarea legii în cazul jurnalistei Emilia Șercan, pentru a limita consecinţele infracţiunii de violare a vieții sale private, „o infracțiune comisă acum mai bine de un an, dar care continuă și azi”, arată jurnalista de investigații.
În pofida numeroaselor sesizări făcute de jurnalista Emilia Șercan, în dosarele penale în care a reclamat încălcarea vieții private, organele de cercetare penală nu și-au îndeplinit, de mai bine de un an, obligaţia lor legală de a lua măsurile necesare pentru limitarea consecinţelor infracţiunilor despre care au fost sesizate, scrie Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).
În memoriul adresat procurorului general Alex Florin Florența, organizațiile semnatare atrag atenția că „inacțiunea organelor de cercetare penală în cazul Emilia Șercan poate duce la concluzia că statul nu are mijloace practice adecvate de stopare a unor infracțiuni”.
Alex Florin Florența, procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ. Foto: Agerpres
<strong>Sau, și mai grav, </strong>„<strong>că un jurnalist de investigaţie extrem de incisiv, cu anchete şi dezvăluiri privind încălcări ale legii comise de persoane publice foarte cunoscute şi care ocupă funcţii publice foarte importante (politicieni, parlamentari, miniştri, prim-miniştri etc.), nu beneficiază de o protecţie legală adecvată tocmai din cauză că, prin anchetele şi dezvăluirile sale, deranjează foarte mulţi decidenţi foarte puternici”.</strong>
„De patru ori am cerut (in)justiției din România să dispună ștergerea fotografiilor!”
„Limitarea consecinţelor unei infracţiuni de violare a vieții private, despre care vorbesc cele 19 ONG-uri în memoriu și în comunicatul de presă, se referă la ștergerea fotografiilor mele de pe un site al grupului Realitatea Plus, unde acestea sunt în continuare accesibile”, scrie, într-o postare pe Facebook, Emilia Șercan.
„De patru ori am cerut (in)justiției din România să ia măsurile legale pentru a limita consecințele multiplelor infracțiuni de violare a vieții private îndreptate împotriva mea. Adică să dispună ștergerea fotografiilor! Prima cerere am făcut-o în 20 martie 2022, a doua pe 20 iunie 2022, a treia pe 20 iulie 2022, ultima pe 26 iunie 2023.”, a explicat jurnalista.
<strong>„Din modul în care ancheta NU înaintează în dosarele mele, din modul în care NU sunt luate măsurile de limitare a consecințelor infracțiunii de violare a vieții private care încă mă vizează, statul român arată că e părtașul și complicele infractorilor care au pus la cale operațiunea de kompromat împotriva mea”, mai scrie Șercan</strong>.
„Operațiunea de kompromat la adresa Emiliei Șercan duce către grupul Realitatea Plus”
Amintim că pe 17 februarie 2022, Emilia Șercan a predat poliției o captură de ecran a unui mesaj pe care îl primise pe Facebook de la o persoană necunoscută care i-a trimis cinci fotografii personale, vechi de 20 de ani.
Fotografiile furate au apărut la câteva ore pe site-uri pentru adulți, iar captura devenită probă a fost publicată pe un site din Republica Moldova. Operațiunea de kompromat la adresa Emiliei Șercan avea loc la o lună după ce aceasta publicase o anchetă în care demonstra plagiatul din teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă.
Într-un articol apărut în Pressone, jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit noi date despre acțiunea de kompromat împotriva sa, obținute în urma unei analize a unei echipe de specialiști suedezi în cyber security.
Potrivit rezultatelor verificărilor, site-ul indicat de Poliția Română ca prima sursă care a publicat imaginile care i-au fost furate și captura de ecran oferită poliției ca dovadă este un site-fantomă, folosit pentru a masca faptul că „sursa zero” este un site deținut de fugarul Cristian Rizea și care are legătură cu grupul media Realitatea Plus.
