MĂRTURIE DESPRE DROGURI. Din închisoare, un tânăr condamnat pentru trafic mărturisește cum a început totul: Își dorea să facă parte dintr-o gașcă de băieți și fete mai „cool”

Cazul băiatului de 19 ani care, drogat fiind, a intrat cu mașina într-un grup de 8 persoane, dintre care două au murit, aduce din nou în discuție consumul de droguri în rândul tinerilor din România. 

În timp ce Agenția Națională Antidrog se laudă cu programele sale de prevenție, iar DIICOT se plânge de prea multe dosare pe deținere de cantități mici de droguri, foștii consumatori spun că un tânăr nu va înțelege niciodată doar de la poliție că nu e bine să consume droguri. „E nevoie să o audă de la cineva care a trecut prin asta.”

Cristian Șerban, 23 de ani, închis la Penitenciarul Rahova, a acceptat să ne spună povestea sa: copil „singur acasă”, după ce s-a mutat într-un final la mama sa în Italia, a început să fumeze marijuana. De la 15 ani s-a apucat de trafic pentru a face bani de droguri. A fost prins la 21 de ani în România. 

Astăzi ispășește o pedeapsă de 2 ani și 11 luni pentru trafic de droguri și deținere de droguri pentru consum propriu.

Câți oameni sunt în închisori pentru consum și trafic de droguri

Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), la finalul lunii aprilie, erau închise 935 de persoane pentru fapte care includ și traficul de droguri. Dintre aceștia, 5 au sub 21 de ani, 420 până în 35 de ani, 410 până în 50 de ani, 100 peste 50 de ani. 

Sunt în închisoare și 133 de persoane care au pe lista infracțiunilor și consumul de droguri. Doar pentru consum ar fi în închisori din toată țara 17 persoane, potrivit datelor ANP de la finalul lui aprilie.

La 12 ani a fost luat de mamă în Italia

Cristian Șerban a început să fumeze canabis când avea 14 ani. Era la școală în Italia, unde locuia cu mama sa. Până la 12 ani a stat în cartierul Rahova, împreună cu familia tatălui său. Unul dintre copiii așa-numiți „singuri acasă”. 

Cristian Șerban, închis la Penitenciarul Rahova, secția Comunitatea terapeutică pentru foști consumatori

„Mai aveam zile la școală în care îmi era greu. Doamna educatoare pe care o aveam în perioada aceea chiar ne accepta să plângem în timpul orei, ne ținea în brațe. Se vorbea foarte deschis. Din 20 și ceva de copii, cred că cinci aveam părinții plecați”, povestește astăzi, din sala de festivități goală a Penitenciarului Rahova. Ne-am așezat pe scaunele din primul rând.

Mama lui a plecat când el avea 7 ani să lucreze în Italia. Cinci ani mai târziu a putut să plece la ea și s-a adaptat repede, mai ales după ce a învățat italiana. „Mama nu voia să vorbească cu mine în română, îmi spunea «ia și învață». Jucând fotbal mi-am făcut prieteni ușor”, povestește băiatul.

Părea că abia atunci și-a început adevărata copilărie, într-un orășel medieval aflat la 100 de kilometri de Roma. La școală se descurca fără mare efort. 

„Am vrut să iau note de trecere sau peste, până spre 8.” Avea mulți prieteni, „italieni, români, marocani, senegalezi, toate națiile”. Doar că își dorea să facă parte dintr-o gașcă de băieți și fete mai „cool”.

„În orice colț găsești”

„Am ieșit o dată în oraș, am jucat fotbal și apoi am rămas doar eu cu ei. Mi-au zis: ia vino încoace să vorbim. Și atunci m-am drogat prima oară cu iarbă. Nu țin minte senzația. Toți spun că prima oară e cea mai tare senzație, dar eu am fumat, m-am dus acasă, am dormit”, povestește Cristian.

Își dorea să fie parte din grupul „celor rebeli, văzuți altfel”, așa că și-a abandonat gașca de fotbal. 

– Era foarte ușor să-mi procur, în orice colț găsești acolo, cum se întâmplă și aici. De fapt, oriunde în lume. Trebuie să ai un anumit tipar, să fii un anumit tip de persoană pentru a găsi imediat.

– Și eu aș putea să cumpăr de oriunde, e chiar atât de ușor?, îl întreb.

– Dacă umblați prin Ferentari, vă asigur că o să vă întrebe cineva până la urmă.

În Italia făceau toți din gașcă o chetă ca să-și cumpere hașiș. Apoi a vrut să-și facă banii lui și a început și să vândă. „Cred că pe la 15 ani am început să vând prima dată. Cumpăram 25 de grame, mi-am cumpărat un cântar, niște pliculețe, le făceam și le vindeam. Scoteam fumatul meu, poate și țigările, consumul”, povestește Cristian.

Din consumator în traficant 

Specialiștii, dar și oamenii legii spun că mulți tineri se apucă de trafic de droguri pentru a face rost de bani pentru „partea lor”, pentru a-și întreține dependența. 

A aflat și mama lui și a încercat să-l facă să se lase, a mințit-o și și-a continuat afacerea. 

„Voiam să fac doar banii pentru a mă droga, fără să cer mamei, fiindcă mi se pare chiar urât să fac asta. Nu știu cum m-am dus în extreme, chiar n-am idee. Am început să cumpăr din ce în ce mai mult. Din 25 de grame îmi scoteam fumatul meu și făceam banii de 40, tot așa m-am dus tot mai departe. Nu voiam să investesc bani în altceva, totul se ducea acolo.”

S-a apucat de droguri de la o vârstă fragedă. Datele ANA arată că unii tineri încep să consume droguri de la 13 ani

Cum se manifestă dependența

„Mergeam la școală, mă drogam și la școală. Și în școală, în băi… se ignoră treaba asta, nu se vorbește despre, dar se știe că se consumă. Aici nu știu, că dintr-a cincea n-am mai fost aici, dar acolo se evita. Acolo (în Italia, n.r.) obiceiul e și mai tolerat față de aici”.

În 2021, Italia a legalizat cultivarea de canabis acasă, pentru consum personal. Cu toate acestea, pedepsele pentru trafic s-au majorat până la 10 ani de închisoarea. 

Cristian a început să vândă droguri și colegilor odată intrat la liceu. „Nu mă duceam la ei la școală, ne întâlneam afară: ai și tu? Da!”

A ignorat că deja nu trecea nicio zi fără să fumeze. „Înainte să cad arestat am înțeles că am o problemă. Pentru că mă trezeam dimineața și simțeam nevoia să mă droghez, seara înainte să mă culc simțeam nevoia să mă droghez și nu numai cu iarbă. Mi-am dat însă seama târziu. Am încercat să o las mai moale, însă fără succes.”

„Drogurile au fost, sunt și vor fi răspândite în rândul tinerilor”

După ce a terminat școala profesională în Italia, specializarea bucătar-barman-ospătar, a revenit în țară. Din 2017 până în 2019 a lucrat la un restaurant care se afla în complexul comercial Dragonul Roșu.

„Eram ajutor de bucătar, era un restaurant de familie, livram mâncarea, tot felul de lucruri. Salariul era foarte mic, cred că 1.300 de lei pe lună, însă ajungeam la câteva mii cu șpagă și tot ce mai făceam.”

Chiar dacă lipsise câțiva ani din țară, nu i-a fost greu să-și procure droguri. 

Găseai la orice colț. Țin minte că am ieșit cu prieteni din copilărie de aici din Rahova și ei deja consumau. Drogurile au fost, sunt și vor fi răspândite în rândul tinerilor.

Tânăr condamnat la închisoare pentru trafic de droguri:

Peste 20% dintre tinerii români au consumat cel puţin o dată în viaţă canabis, arată cel mai recent sondaj realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Consumul de droguri aproape s-a dublat față de 2019, iar cele mai mari rate de consum se înregistrează în rândul populației cu vârste cuprinse între 15-34 de ani.

Canabisul este unul dintre cele mai consumate droguri, atât în populația generală, cât și în cea școlară. Pe locul 1 al unui top al drogurilor se află însă noile substanțe psihoactive, cunoscute ca etnobotanice sau „legale”. 

După ce, în 2019, ANAf a închis mii de depozite din complex și afacerea nu a mai mers. „În perioada cât am muncit, doar am consumat, nu mai vindeam, și când m-am lăsat de muncă, a trebuit să găsesc o modalitate să-mi găsesc bani de consum”, a povestit tânărul.

„După ce am terminat toți banii pe care îi pusesem deoparte, am cumpărat o cantitate mică, 50 de grame, din cele 50 am făcut 100, apoi 200, am dublat mereu câștigul. După care, când am ajuns la un kil, am început să vând în alte localități.”

Flagrantul care l-a băgat în închisoare 

În timpul pandemiei, s-a mutat în Alexandria, Teleorman, „mai liniște, fără polițiști”. A stat acolo până în 2021, fără telefon. „Poliția știa de mine, încerca să mă prindă, dar neavând telefon, nu erau urme”, susține tânărul.

Doar că în iunie 2021 i s-a organizat un flagrant. „Venisem în București să iau marfă și să mă întorc. Mi s-a făcut flagrant în Alexandria, n-am fost prins cu nimic, i s-a făcut test șoferului, l-au prins drogat, i-au făcut dosar penal. 

Am ajuns acasă, i-am povestit prietenei mele și ea mi-a zis: lasă-mă să arunc tot ce ai în casă. I-am zis: nu, că n-am ce să consum după. La două zile, trebuia să vină un prieten la mine. Am deschis ușa și atunci au intrat mascații”, povestește tânărul.

Un kilogram de canabis pentru 6.000 de euro

Potrivit sentinței Tribunalului București, când procurorii DIICOT au organizat flagrantul cu ajutorul unui colaborator, Cristian Șerban voia să vândă un kilogram de canabis cu 32 de mii de lei (aprox 6.400 de euro). În plus, avea asupra sa și 0,53 de grame de canabis pentru consumul propriu. Era recidivist, adică mai fusese prins anterior, dar nu primise pedeapsa cu executare, așa că de data asta a intrat la închisoare. 

Spune acum că arestul a fost un moment de trezire pentru el și este recunoscător că mama și iubita lui i-au rămas alături. 

„Consumând în mod frecvent, eram foarte recalcitrant, nu puteam discuta cu cineva cap coadă, dacă nu era strict de droguri și combinații, mă enervau anumite subiecte. După ce am căzut arestat, puteam vorbi despre absolut orice, au văzut o schimbare în bine. Când am văzut că ele sunt mândre de treaba asta, am zis că e momentul să devin cea mai bună versiune a mea. Pentru că am pierdut deja destui ani pe absolut nimic”, spune băiatul.

Potrivit ANA, 3.083 deținuți s-au declarat consumatori de droguri la intrarea în detenție, în 2021, ponderea acestora în populația încarcerată fiind de 7,5%, o scădere de aproximativ 2,5 procente comparativ cu anul anterior. Cei mai mulți deținuți consumatori (42%) au vârste între 22 și 30 de ani.  Cristian vrea să plece din nou în Italia pentru un loc de muncă la un hotel. „Față de iubită și de mamă vreau să mă revanșez. Din cinci ani de relație, doi ani i-am făcut separați.”

„Dar dacă aș fi fost copil și aș fi fost adus în penitenciar să văd oameni în situația mea, cred că ar fi fost puțin diferit”

„Trebuie să realizezi ce ai greșit, să lucrezi și să încerci să repari”

Faptul că din când în când merg autoritățile în școli și le spun elevilor sloganuri de tipul „spune nu drogurilor” nu funcționează, în opinia sa. „Eu am avut în clasa a opta parcă un domn de la DIICOT din Italia care a venit la noi la școală să ne vorbească. A fost irelevant ceea ce ne-a vorbit, nici nu mă gâdila ce-mi spunea. Dar dacă aș fi fost copil și aș fi fost adus în penitenciar să văd oameni în situația mea, cred că ar fi fost puțin diferit”, spune tânărul.

„Foarte puțini părinți iau inițiativa și de multe ori inițiativa lor nu e bună. Niciodată nu vei reuși să convingi un copil să renunțe, dacă îl bagi la dezintoxicare. Și în penitenciar dacă ajunge, e strict alegerea lui, se eliberează și poate să facă altă faptă, poate să consume iar. Trebuie să realizezi ce ai greșit, să lucrezi și să încerci să repari”, spune băiatul care în închisoarea Rahova se află și într-o comunitate terapeutică pentru foști consumatori. 

Suntem un fel de alcoolici anonimi, doar că în penitenciar, în fiecare dimineață ne întâlnim, discutăm, dezbatem anumite teme, facem tot felul de activități, ne deschidem unul în fața celuilalt și ne ajută foarte mult. Nu putem să ne etichetăm unii pe alții având aceeași faptă.

„Cel mai bun exemplu îl poți lua de la cineva care chiar a trecut prin treaba aia”

Aici fac în permanență diferite terapii și se sprijină să-și proiecteze o viață fără droguri. „Avem și părinți cu noi, cu vârste de 50 de ani care au avut probleme cu consumul de droguri și persoane care și-au pierdut viața, de la 20 până la 45 de ani, doar cu droguri și au stat prin penitenciare. N-au apucat să-și întemeieze o familie. Avem un băiat care are 45 de ani și la vârsta lui, mama lui îl întreține cu pensia la penitenciar. E trist.”

La Rahova primesc vizite din exterior în comunitatea de foști consumatori, inclusiv elevi sau studenți. 

„Noi să le dăm sfaturi, ei să ne spună anumite lucruri despre ei. Cred că îi ajută treaba asta. Cel mai bun exemplu îl poți lua de la cineva care chiar a trecut prin treaba aia. E normal ca un polițist să-ți spună «nu consuma», că e împotriva legii, dar cum e să-ți spună un fost traficant, fost consumator, să nu consumi? Și nu doar de ochii lumii, ci pentru că simte asta. Asta mi se pare o soluție”.