Muncitorul agricol Anucha Angkaew se numără printre thailandezii care au fost eliberați de Hamas în timpul armistițiului temporar încheiat cu Israel la sfârșitul lunii noiembrie. Într-un interviu pentru Reuters, bărbatul a vorbit despre cele 50 de zile petrecute în captivitatea din care nu credea că va mai fi eliberat vreodată.
În total, 23 de cetățeni thailandezi ținuți ostatici în Gaza au fost eliberați de Hamas în cadrul acordului negociat cu Israelul cu mediere străină, relatează CNN.
Anucha Angkaew, în vârstă de 28 de ani, și cei cinci colegi thailandezi ai săi au fost răpiți pe 7 octombrie de 10 militanți înarmați care nu au ținut cont de faptul că ei nu erau israelieni.
„Am strigat «Thailanda, Thailanda». Dar lor nu le-a păsat”, povestește tânărul.
Dintre cei șase thailandezi, doi au fost uciși la scurt timp, inclusiv un prieten al lui Anucha, împușcat mortal în fața lui, în ceea ce el numește un act de violență la întâmplare.
Ceilalți au fost urcați cu forța într-un camion și duși în Fâșia Gaza.
Au petrecut aproape toată perioada captivității în două camere subterane mici, securizate de paznici înarmați și unde se ajungea prin tuneluri înguste și întunecate.
Ajunși în Gaza, thailandezii au fost predați unui grup de bărbați care i-au dus într-o casă abandonată și le-au legat mâinile la spate. Ostaticilor li s-a alăturat și un israelian de 18 ani, pe care Anucha a spus că îl cunoștea din kibbuțul Re’im, unde lucra la o fermă de avocado.
La scurt timp după aceea, continuă fostul ostatic, au început bătăile cu pumnii și picioarele. Intensitatea loviturilor a scăzut după ce au strigat din nou că sunt din Thailanda, însă, își amintește tânărul, ostaticul israelian nu a fost cruțat.
Ulterior, au fost duși într-o clădire prin care se ajungea la un tunel. Aproape de gura tunelului, au fost bătuți din nou și fotografiați, precizează Anucha, apoi au străbătut un coridor întunecat, de aproximativ un metru lățime, până la o cameră mică.
În acest spațiu fără ferestre, care măsura aproximativ 1,5 metri pe 1,5 metri și era luminat de un bec, celor cinci li s-a alăturat un alt bărbat israelian.
Bătăile au continuat și în zilele următoare, fiind din nou mai puternice pentru israelieni, care erau loviți cu cabluri electrice, spune thailandezul.
Țineau șirul zilelor în funcție de porțiile de mâncare
Ostaticii dormeau pe o podeaua goală și nisipoasă, primeau pâine de două ori pe zi și împărțeau între ei două sticle cu apă, care erau umplute zilnic. Toaleta lor era o gaură în pământ lângă cameră, unde erau duși de unul dintre cei opt gardieni care purtau arme de asalt ce semănau cu AK-47, își amintește Anucha, adăugând că au reușit să numere zilele în funcție de mesele primite.
După patru zile, ostaticii au fost duși în altă încăpere mai spațioasă și mai bine luminată. Acolo, relatează el, bătăile au încetat, mâncarea s-a îmbunătățit, incluzând nuci, unt și, mai târziu, orez.
„Mâncarea era o sursă de speranță”
Pentru a-și distrage atenția de la situația în care se aflau, prizonierii au improvizat o tablă de șah pe o folie de plastic, confecționând piesele dintr-o cutie de pastă de dinți roz și verde.
De asemenea, mai spune Anucha, vorbeau despre felurile de mâncare de care le era poftă.
„Mâncarea era o sursă de speranță”, a declarat tânărul.
În ziua 35, un bărbat îmbrăcat în negru a venit la ei pentru o scurtă inspecție, apoi zilele au continuat să treacă până când, la un moment dat, un gardian a sosit și a anunțat: „Thailanda, mergeți acasă”.
„Nu credeam că voi fi eliberat”
Cei patru thailandezi au fost conduși prin tuneluri timp de aproximativ două ore și au ajuns la o unitate Hamas, unde se aflau și câteva ostatice israeliene. În cele din urmă, au fost scoși din Gaza de Crucea Roșie pe 25 noiembrie.
„Nu credeam că voi fi eliberat. A fost ca și cum aș fi renăscut”, declară el, adăugând că cea mai grea parte a fost moartea prietenului său, pe 7 octombrie.
„Mi-am pierdut prietenul în fața ochilor mei”, spune tânărul.
Înainte de război, aproximativ 30.000 de muncitori thailandezi lucrau în sectorul agricol din Israel, ei reprezentând unul dintre cele mai mari grupuri de muncitori migranți din țară.
Fotografie cu caracter ilustrativ: Profimedia
