„Mi s-a dat viața peste cap”. Calvarul unui client Rompetrol ale cărui date personale furnizate companiei au fost folosite pentru credite ilegale

Popriri pe conturi, zeci de somații, procese. Un tânăr programator povestește pentru Libertatea ce se ascunde în spatele amenzii primite recent de Rompetrol pentru încălcarea normelor privind securitatea datelor personale.

Adrian Marinescu este un programator de 24 de ani din Drobeta-Turnu Severin. De aproape doi ani, viața lui a fost dată peste cap. Asta după ce, din aprilie 2022, a început să primească notificări că este dator la mai multe instituții financiare nebancare (IFN) și i s-au pus popriri pe conturi. Ulterior, a aflat că datele sale furnizate către Rompetrol au fost folosite ilegal pentru accesarea de împrumuturi pe numele său.

În acest moment, are două popriri, în valoare totală de 25.000 de lei, la care se mai adaugă alte 10 tentative făcute de alte IFN-uri la care făptașii s-au împrumutat în numele său.

„Viața mea s-a schimbat complet cu acest dosar, mi s-a dat peste cap. Eu stăteam cu chirie în Timișoara, a trebuit să mă mut înapoi la Drobeta-Turnu Severin, ca să mă prezint mereu la instanțele unde se făceau popririle. Eu sunt programator, nu aveam nevoie de bani. La acel moment, aveam două joburi și câștigam 17.000 de lei pe lună”, a declarat el, pentru Libertatea.

Adrian Marinescu. Foto: Arhiva personala

Amendă de 110.000 de euro pentru Rompetrol

Ca el mai sunt aproximativ o sută de păgubiți, spune Adrian. Legătura lor comună: Rompetrol.

Compania a fost amendată luni de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu 110.000 de euro ca urmare a încălcării normelor de securitate privind datele cu caracter personal.

Mai exact, datele clienților erau folosite de un angajat Rompetrol pentru contractarea de credite de la IFN-uri.

IFN-urile sunt de două tipuri. Unele sunt mari și acționează aproape ca băncile și sunt mai bine reglementate, precum companiile ce oferă finanțare pentru achizițiile auto sau leasing.
Celelalte sunt mici firme: unele dau „credit până la salariu”, altele sunt amaneturi.
Ambele tipuri sunt supravegheate de BNR, însă pentru cele mici e o supraveghere mai laxă.

Cheltuieli de 27.000 de lei cu avocații

Până acum, Marinescu spune că a cheltuit peste 27.000 de lei cu avocații, taxele de timbru și deplasările făcute pentru a fi prezent la toate procedurile din dosare.

„Eu am aflat de existența creditelor când am aflat de popriri. Au fost două popriri, plus multe alte tentative”, spune el.

Este vorba de: Credit Fix IFN, Credit IFN SA, Terra Credit IFN, Smile Credit, BSG Credit, IFN Viaconto, Humanik Credit, Aventus Grup IFN, Birou Credite Rapide IFN, Ferratum Bank PLC, Hora Credit IFN, Mozipo IFN SA.

„Sunt credite mici, de 3.000-5.000 de lei. Sunt peste o sută de persoane păgubite în dosar. Din câte am înțeles de la Poliție, încă vin dosare din țară și ei trebuie să le conexeze și să investigheze fiecare faptă”, arată programatorul.

Conform acestuia, trei dosare se află în lucru:

Dosarul cu nr. 2010/P/2022 din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești
Dosarul cu nr. 1629/P/2023 din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov
Dosarul cu nr. 1521/P/2023 din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov (Serviciul de investigare a Criminalității Economice).

Acesta acuză lentoarea cu care se derulează procedurile.

„Suspectul a recunoscut deja aceste lucruri, dar cu toate astea nu e încă nici măcar trimis în judecată”, acuză el.

Conform acestuia, este vorba de un angajat al Rompetrol care a făcut totul, un ofițer de carduri de carburant care se ocupa de cardurile pentru persoane fizice.

Prima poprire a fost instituită pe 7 aprilie 2022, este vorba de Terra Credit, în valoare de 9.431 de lei. A doua a fost Viaconto, din data de 8 martie 2023, în sumă de 15.465 de lei.

Credite date pe e-mail

Adrian Marinescu acuză IFN-urile în cauză că nu au verificat identitatea pentru a se asigura că acela care solicită credite este chiar el.

„Nu a fost făcută verificarea identității. Practic a fost ca la creditul cu buletinul, dar nici măcar nu a trebuit să se prezinte cineva la ghișeu. Doar au trimis actele pe e-mail. Unele IFN-uri au și mințit, au zis că s-a făcut verificare video, dar nu este așa”, susține Adrian Marinescu.

De asemenea, acuză companiile că îi pun bețe în roate, deși știu că nu el este făptuitorul.

Parcă e o luptă de-a șoarecele și pisica: ei știu cine este vinovat, dar nu îi interesează și vor să își recupereze banii de la cine pot.

Adrian Marinescu, păgubit:

„Părerea mea este că IFN-urile nu vor bani, ele vor, de fapt, proprietăți. De-aia au dobânzi așa mari. Am văzut executorul ce urmărea, țintele erau proprietățile. Am avut noroc că nu am avut apartament pe numele meu”, se plânge el.

Instituțiile financiare nebancare ce i-au pus popriri nu au răspuns până acum întrebărilor Libertatea.

Vrea să dea în judecată Rompetrol

Acesta vrea să dea în judecată Rompetrol, pentru a-și recupera pierderile înregistrate până acum.

Compania nu a răspuns până acum solicitării Libertatea.

Luni, după anunțul privind amenda făcut de Autoritatea pentru Protecția Datelor, Rompetrol a precizat într-un comunicat că a făcut plângere penală și că incidentul inițial a fost raportat de companie.

Vorbim de un incident particular și izolat și care face în prezent obiectul unei anchete penale deschise în baza plângerii din partea companiei (aprilie 2022) împotriva unuia dintre foștii săi angajați.

Rompetrol:
Sediul Rompetrol. Foto: rompetrol.ro

Acuze la adresa BNR

De asemenea, păgubitul dă vina și pe Banca Națională a României (BNR), pe motiv că supravegherea IFN-urilor este defectuoasă.

„Am vorbit cu cei de la BNR și mi-au zis că practic ei supraveghează creditele peste 20.000 de lei. Deci, s-au spălat pe mâini”, acuză Marinescu.

Acesta a prezentat și răspunsul primit de la BNR în acest caz. În document, instituția spune că „persoanele declarante (instituțiile de credit – n.r.) raportează informațiile privind incidentele de plăți produse de titularii de cont cu cecuri, cambii și bilete la ordin”.

„Totodată, în baza articolului 6 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 2/2012, persoanele declarante raportează informațiile despre un debitor, în situația în care valoarea creditelor acordate și a angajamentelor asumate în numele acestuia de către o persoană declarantă este egală sau mai mare de 20.000 de lei sau când debitorul respectiv face parte dintr-un grup”, se arată în răspuns.

Documentul mai menționează că pe numele său nu există raportări la Centrala Incidentelor de Plăți și la Centrala Riscului de Credit.

Ce spune Banca Națională

Contactat de către Libertatea, Dan Suciu – purtătorul de cuvânt al BNR – spune că există trei rânduri de instituții care se ocupă de acest caz.

„BNR se ocupă de stabilitatea sistemului bancar, iar IFN-urilor le cere doar să aibă procedură de acordare de credite. Dacă în continuare clientul nu e mulțumit de relația cu IFN-ul, atunci se ocupă ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – n.r.). BNR nu are competențe de protecția consumatorilor. În al treilea rând, dacă e vorba de un furt sau o fraudă, atunci este de competența Poliției și Parchetului. BNR îți cere să ai trei lacăte și un paznic, dar dacă cineva a spart ușa, atunci e un furt”, a precizat Dan Suciu.