Ministerul Culturii vrea ca fostele închisori comuniste, Sighet, Piteşti, Jilava, Râmnicu Sărat şi Făgăraş, să fie incluse în patrimoniul UNESCO

Fostele închisori comuniste, Sighet, Pitești, Jilava, Râmnicu Sărat și Făgăraş, sunt reprezentative pentru fenomenul opresiunii comuniste și, totodată, „locuri simbol, păstrătoare ale memoriei victimelor regimului totalitar”, a transmis ministrul culturii, Raluca Turcan.

Într-un mesaj postat, miercuri, 21 februarie, pe Facebook, ministrul culturii a anunțat că se vor face demersuri pentru ca fostele închisori comuniste să fie incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

„În cursul zilei de ieri (n.r. – marți), am avut o discuție aplicată privind inițierea demersurilor oficiale pentru înscrierea lor în Patrimoniul Mondial UNESCO. Astfel, ne asigurăm că fostele închisori comuniste nu vor fi uitate, că vor fi păstrate și puse în valoare, că se vor menține în timp ca spații ale memoriei, învățării și reflecției”, a transmis raluca Turcan.

Ministerul Culturii a anunțat că, prin efortul Institutului Național al Patrimoniului și al partenerilor implicați, a pregătit foaia de parcurs, cu obiectivele științifice și administrative concrete pentru completarea în conformitate cu cerințele UNESCO a dosarului de înscriere in Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

România are înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 9 obiective: șapte culturale și două naturale (Delta Dunării și Pădurile seculare și virgine de fag din România și din alte regiuni ale Europei).

Cel mai recent sit, adăugat în 2021 pe listă, este Peisajul minier de la Roșia Montană, care a fost  trecut imediat pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol din cauza planurilor de reluare a exploatării miniere.

Compania candiană Gabriel Resources cere României despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari, într-un proces pe care l-a deschis la Tribunalul de Arbitraj pentru blocarea exploatării miniere de la Roșia Montană.

Defalcat, în cazul procesului privind Roșia Montană, scenariul realist ar fi acordarea de despăgubiri între 1,5 și 2,5 miliarde de dolari pentru Gabriel Resources, compania care deține licența de exploatare. La aceste sume ar urma să se aplice dobânzi, conform documentelor consultate.

România s-a alăturat Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) pe 27 iulie 1956. Este un membru activ al tuturor celor șase convenții culturale UNESCO.