Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi, 2 aprilie, că peste 3,2 milioane de persoane au primit cetăţenia rusă în „Novorusia”, cum denumeşte Moscova ansamblul celor patru regiuni ucrainene pe care le-a anexat în septembrie 2022, Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie, dar pe care din punct de vedere militar le controlează doar parţial după invazia lansată în februarie 2022, scrie Agerpres.
„Într-o situaţie foarte dificilă, când continuă ostilităţile, peste 3,2 milioane de rezidenţi ai republicilor populare Doneţk şi Luhansk, precum şi din regiunile Zaporojie şi Herson, au primit paşapoarte de cetăţeni ai Federaţiei Ruse”, a spus Putin, vorbind la o reuniune cu ofiţerii superiori din Ministerul rus de Interne, potrivit agenţiei spaniole de presă EFE.
În intervenţia lui, transmisă parţial de televiziunea publică, liderul de la Kremlin le-a indicat organelor Ministerului de Interne să continue această activitate cu consecvenţă şi atenţie maximă faţă de nevoile populaţiei, punând accentul pe situaţia refugiaţilor.
Dar el a atras atenţia că în procesul de eliberare a documentelor ruse de identitate în regiunile ucrainene anexate „trebuie făcut totul pentru ca sabotorii şi complicii neonaziştilor să nu poată, cum se zice, să se legalizeze”. Mai mulţi responsabili proruşi din aceste provincii au murit în explozii atribuite unor sabotaje ucrainene.
Putin cere schimbarea „profundă și radicală” a politicii de imigrație
Pe de altă parte, Vladimir Putin a cerut combaterea imigraţiei ilegale în Rusia, după ce patru terorişti tadjici au ucis pe 22 martie cel puţin 144 de persoane într-o sală de concerte la Moscova.
El consideră acum prioritară oprirea fluxului de imigranţi ilegali şi a sugerat crearea unor baze digitale cu date biometrice, întrucât bazele de date existente sunt „insuficiente”.
„Trebuie să ne actualizăm profund și radical abordările noastre privind politica de migrație”, a spus Putin, adăugând că unor persoane care nu cunosc aproape deloc limba rusă sau cultura rusă li se permite să lucreze fără verificări corespunzătoare, potrivit Reuters.
Liderul de la Kremlin a subliniat că Rusia trebuie să-şi schimbe radical politica actuală privind imigraţia şi a susţinut să fie impus ca „principiu că pot veni să trăiască şi să muncească în Rusia numai aceia care respectă tradiţiile, limba, cultura şi istoria ţării”.
„Acest principiu trebuie să fie decisiv”, a insistat el, avertizând în plus că imigraţia ilegală este sămânţa care cultivă extremismul, şi a considerat „inadmisibil” ca atentatul din 22 martie să fie folosit pentru a alimenta xenofobia, islamofobia şi ura etnică.
„Este necesar să asigurăm interesele și securitatea statului și a societății, să conservăm și să păstrăm armonia interetnică și interreligioasă, identitatea noastră culturală și lingvistică, tot ceea ce reprezintă forța Rusiei”, a continuat Putin.
Atacul comis la sala de concerte Crocus City Hall a amplificat indignarea ruşilor faţă de imigranţii clandestini şi de actele de corupţie prin care cetăţeni străini, majoritatea originari din ţările central-asiatice foste republici sovietice, obţin permise de şedere în Rusia sau chiar cetăţenia rusă.
Putin a mai cerut Ministerului de Interne rus să întărească măsurile de securitate în centre comerciale, noduri de transport, şcoli, universităţi, teatre, centre sportive şi în alte locuri cu concentrări masive de persoane.
În Rusia sunt vorbite cel puțin 277 de limbi și dialecte. Aproximativ 10% până la 15% din populația Rusiei este musulmană.
Liderul rus s-a declarat convins că în cele din urmă, autorităţile ruse vor reuşi să-i descopere pe toţi cei care sunt în spatele atentatului din 22 martie, inclusiv pe cei care l-au comandat şi pe cei care sunt „beneficiarii” actului terorist.
Atacul a fost revendicat de gruparea Statul Islamic (ISIS), în timp ce ţările occidentale indică spre Statul Islamic-Khorasan (EI-K), o ramură a grupării Statul Islamic care este activă mai ales în Afganistan.
Rusia a admis că atentatul a fost într-adevăr comis de islamişti, dar încă nu a elucidat cu dovezi motivaţia şi dacă în spatele atentatului există şi alţi actori. Moscova susţine totuşi că ar exista o implicare ucraineană şi că ar deţine dovezi privind finanţarea teroriştilor de către Kiev, acuzaţie dezminţită de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Cei patru terorişti, toţi cetăţeni tadjici, s-au îndreptat către Ucraina după atac, dar au fost arestaţi în regiunea rusă Briansk.
Potrivit preşedintelui rus Vladimir Putin, ei aveau pregătită de partea ucraineană o „fereastră” pentru a trece graniţa. Alte 11 persoane au fost până în prezent arestate, în timp ce autorităţile ruse continuă ancheta.
Oficialii din Tadjikistan spun că au observat o creștere a numărului de tadjici care au părăsit Rusia după atacul de lângă Moscova, iar presa rusă a relatat despre raiduri ale poliției împotriva migranților neînregistrați, notează Reuters.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul dintre Ucraina și Rusia
