Dan Negru, unul dintre cei mai longevivi și îndră prezentatori TV din România, a vorbit deschis într-un interviu exclusiv pentru Libertatea despre mutarea la Kanal D, televiziune, imobiliare, dar și despre colegii săi de breaslă.
LIBERTATEA: – Bună, Dan! Iată că ai ajuns la cel de-al treilea sezon cu emisiunea „Jocul cuvintelor”, care se pare că a fost și este un format de succes. Cum au fost filmările pentru show?
Dan Negru: – Mă bucură succesul concursului „Jocul Cuvintelor”! Nimeni nu credea la început în succesul acestui tip de concurs, dar s-a dovedit că publicul TV a evoluat și că vrea și altceva. Cunosc bine publicul de TV, am crescut împreună de mai bine de 25 de ani. „Jocul cuvintelor” e și o lectie pentru piața TV din România. A fost nevoie de o televiziune cu acționariat străin cum e Kanal D să promoveze un concurs despre limba română. E o lecție pentru patronii de TV românești care-și declară patriotismul; dar în afacerile lor media tocmai patriotismul lipsește.
– Acum putem spune că oriunde merge Dan Negru se face sigur audiență?
– Pomul se cunoaște după roade și omul după fapte și de asta mă bucură succesul de la Kanal D. Dar succesul în TV depinde și de echipa care-l produce și de televiziunea care-l difuzează. E meritul tuturor. Mă regăsesc în strategia celor de la Kanal D de a investi în publicul smart, care iubește quiz-ul. Sunt prezentatorul cu cele mai multe show-uri quiz difuzate în ultimii 20 de ani în România și Moldova, de la „Guess My Age” sau „Blonde”, de la „Let’s Make a Deal” sau „Money Drop“ în România până la „Vrei să fii milionar?” sau „Roata Norocului” în Moldova . Așa că eu cred că am făcut echipa bună construind genul ăsta de program TV, quiz. E o strategie smart a Kanal D în care m-am regăsit.
„Doar un netrebnic aruncă cu pietre în fântâna care i-a dat apă”
– Ți-a părut vreodată rău de schimbarea pe care ai făcut-o? Te-ai gândit „Ce ar fi fost dacă…” sau te-ai gândit că era bine să faci acest pas cu mult înainte?
– Când vrei să schimbi ceva trebuie să începi cu lumea în care trăiești. Cine nu schimbă nimic nu devine nimic. Am fost adeseori îmboldit în vremea asta să lovesc în foștii mei angajatori sau colegi. De ce aș face-o? Le mulțumesc celor din Antenă pentru anii frumoși petrecuți împreună după cum le mulțumesc celor din TVR pentru începuturile frumoase. Am avut mereu cuvinte bune pentru foștii mei colegi sau angajatori de oriunde ar fi fost ei. Doar un netrebnic aruncă cu pietre în fântâna care i-a dat apă. Am încercat mereu să nu fiu prizonierul unui singur format. Nu poți să te numești moderator TV bun dacă în CV-ul tău ai un singur succes de TV. De asta le-am făcut pe toate, de la blonde la copii, de la farse la revelioane și sigur că mă bucură mult acum succesul programelor de tip quiz de la Kanal D.
Dan Negru și Dorian Popa
Dan Negru
– Colaborezi și cu un post de televiziune din Chișinău. Este greu să faci naveta? Cum te împarți între show-ul din Moldova și cele două show-uri TV din România?
– E frumos. Caut mereu floarea și nu spinii dintr-un trandafir. Ma onorează colaborarea cu televiziunea din Moldova de peste 16 ani. Audiențele pe care le fac show-urile mele acolo sunt publice și le găsiți pe net. Dar mă întristează că în ăștia 16 ani, fiind singurul român care face audiențe mari în piața TV din Republica Moldova, nu m-a căutat niciodată vreun reprezentat al statului roman ca să se folosească de imaginea acolo în promovarea României, ca să nu spun a unirii. A reîntregirii.
„Mă sperie frica unor colegi de breaslă de a spune lucrurilor pe nume. Cenzura pleacă din tine prima dată”
– Te rog să ne povestești cea mai amuzantă întâmplare și cea mai mare gafă pe care ai făcut-o în televiziune.
– Prezentam Festivalul Mamaia acum mulți ani și, într-o seară de festival, mă durea gâtul și doamna Stela Popescu mi-a dat o pastilă de gât. După o vreme, și-a dat seama că a încurcat… și că mi-a dat un somnifer. N-a fost ușoară seara aia…
– Am observat modul în care expui pe rețelele de socializare o parte dintre problemele din țara noastră și sunt bucuroasă că uneori lucruri mici sunt schimbate datorită ție. Îmi amintesc de plăcuța ruginită din Timișoara, care a fost schimbată după ce ai vorbit despre asta pe Facebook. Crezi că se pot schimba lucruri în România dacă mai multe persoane publice s-ar implica?
– Le-am cerut mereu colegilor mei de breaslă implicare în rețelele de socializare. Cu vocile pe care le avem, putem schimba ceva. Degeaba avem voci dacă nu le folosim. Multora le e frică de implicare, am vorbit cu unii și mi-au spus că le e teamă de urmări. Erau oameni tineri și asta m-a speriat. Spațiul online, așa cum e el cenzurat, îți dă totuși posibilitatea să vorbești, să spui! Mă sperie frica unor colegi de breaslă de a spune lucrurilor pe nume. Cenzura pleacă din tine prima dată.
„Nu sunt mogul imobiliar, dar sunt liber”
– Se mai fac bani din imobiliare?
– Cât sa fii liber, da. Eu de asta am investit în imobiliare, ca să nu depind de o anume televizune și să fiu nevoit să fac formate care nu-mi plac. Îl dau mereu exemplu studenților mei pe un coleg de breaslă ale cărui soție și soră sunt angajate la același trust, la același patron. Când ai familia angajată la același patron, spui ce crede el. Libertatea e greu de găsit. Nu sunt mogul imobiliar, dar sunt liber.
„Dorian e exemplul cel mai bun că oricare ar fi anturajul, dacă ești crescut bine, dacă ești un om frumos la minte și la suflet, n-ai de ce să te temi”
– Dorian Popa spunea la un moment dat: „Nu știu neapărat cât de sus vreau să ajung, pentru că traseul meu este stabilit de Dumnezeu, dar am un mentor în acest domeniu, suntem și prieteni. Este vorba despre Dan Negru, mă sfătuiesc cu el, este puțin diferită situația, pentru că el este în lumea blocurilor, iar eu sunt în lumea caselor, iar aluatul diferă puțin, dar ne sfătuim, râdem, discutăm. Dan Negru m-a ajutat, m-a văzut crescând de la un puști rătăcit în lumea televiziunii, până în ziua de astăzi, când cred eu, că am ajuns un bărbat hotărât care face bine ceea ce face”. Te-ai gândit să construiești împreună cu Dorian Popa?
– Dorian e în primul rând un om de nădejde, un om crescut frumos. Nu e meritul lui, e meritul mamei lui pe care o cunosc. Dorian e exemplul cel mai bun că oricare ar fi anturajul, oricare ar fi lumea în care ajungi, dacă ești crescut bine, dacă ești un om frumos la minte și la suflet, n-ai de ce să te temi. Cât despre afaceri, i-am dat mereu lui Dorian un sfat: cele mai bune afaceri se fac în număr impar. Și trei deja sunt prea mulți. (râde)
