Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpaților Meridionali și întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Descoperă unde sunt poziționați Munții Bucegi, dar și de la ce vine denumirea acestora!
Unde sunt poziționați Munții Bucegi
Masivul Bucegi se întinde pe o suprafață de aproximativ 300 de km pătrați și se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, între Valea Prahovei, la est, și Culoarul Bran-Rucăr și Valea Ialomiței, la vest. Masivul Bucegi cade spre nord către depresiunea Bârsei, iar spre sud, până la contactul cu Subcarpații de Curbură. Se întinde pe teritoriul județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov.
Masivul Bucegi are forma unei potcoave, deschisă spre sud, din centrul căreia izvorăște râul Ialomița. Ramurile principale ale masivului se înâlnesc în extremitatea nordică, în Vârful Omu, punctul culiminant al masivului.
Culmea principală a Bucegilor este situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, acolo unde există forme de relief puternic contrastante. Versantul prahovean este abrupt și stâncos, cu o diferență de nivel de 500-900 m, în timp ce platoul Bucegilor are podiș înalt, cu altitudini cuprinse între 1600–2400 m, și o înclinare de la nord către sud.
Complexul montan Bucegi cuprinde masivele Bucegi, Leaota, Piatra Craiului și culoarele depresionare Bran-Rucăr, Dragoslavele și Prahova.
De unde vine denumirea munților Bucegi
Numele de Bucegi are forma arhaică de Buceci. În actul ctitoricesc al Mănăstirii Sinaia, din 1695, se spune că mănăstirea a fost ridicată “la pustie sub muntele Buceciul”. Numele de Buceci în loc de Bucegi mai este dat masivului, în zilele noastre, de către unii bătrâni din Branul de Sus. Tufele joase de jnepeni sunt denumite și buceag.
Când s-a format Masivul Bucegi
Masivul Bucegi s-a format în același timp cu sectorul Carpaților Meridionali, dar și cu întreg lanț capratic. Acesta s-a înălțat cu aproximativ 1000 de metrri la sfârșitul Neogenului (perioada geologică care începe acum 23,03 milioane de ani și se termină acum 2,588 milioane de ani) și începutul Cuaternarului (este a treia perioadă a Erei Cenozoice și cea mai recentă pe scara timpului geologic).
În Munții Bucegi se găsesc două forme principale de dovezi glaciare: forme de eroziune și forme de acumulare. Datorită formei de potcoavă, se determină și dispunerea și direcția de curgere a râurilor.
Munții Bucegi
Puncte de interes în Munții Bucegi
Pietrele de la Omu – se găsesc pe Vârful Omu din nordul masivului;
Crucea Eroilor Neamului – monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman;
Cascada Urlătoarea;
Avenul Vânturiș și cascad Vânturiș;
Colții lui Barbeș;
Claia Mare;
Portița Caraimanului;
Ogașul Spumos;
Peretele Văii Albe;
Colții Morarului;
Ceardacul din Valea Cerbului;
Avenul din Bucșoiu;
Mecetul Turcesc;
Hornurile Mălăieștilor;
Circul Glaciar Țigănești;
Arcada din Valea Gaura;
Valea Țapului;
Popasul Strunga;
Punctul Fosilifer de pe Vf. Gaura;
Cascada Doamnei;
Sfinxul;
Babele;
Peștera Avenul de sub Babele;
Platoul cu ciuperci de gresie;
Cheile Horoabei;
Ponorul din Horoaba;
Cheile Urșilor;
Peștera Ialomiței;
Calcarele de la Strungulița;
Izbucul din Horoaba;
Turnul Seciului;
Izbucul Coteanu;
Cheile Tătarului;
Cheile Zănoagei.
Vârfuri montane din Bucegi
Vârful Omu (2514 m);
Vârful Bucura (2503 m);
Vârful Bucșoiu (2492 m);
Vârful Coștila (2490 m);
Vârful Obârșia (2480 m);
Vârful Caraiman(2384 m);
Vârful Babele (2294 m);
Vârful Jepii Mici (2143 m);
Vârful Jepii Mari (2071 m);
Vârful Piatra Arsă (2044 m);
Vârful Furnica (2103 m);
Vârful cu Dor (2030 m);
Vârful Cocora (2191 m);
Vârful Lăptici (1872 m);
Vârful Blana(1875 m);
Vârful Oboarele (1707 m);
Vârful Dichiu (1713 m);
Vârful Grohotișu (2108 m);
Vârful Strungile Mari (2089 m);
Vârful Șaua Strunga (1909 m);
Vârful Tătarii (1998 m);
Vârful Deleanu (1901 m);
Vârful Lucăcilă (1895 m);
Vârful Zănoaga (1788 m).
Cele mai cunoscute localități de acces din Munții Bucegi
Predeal;
Azuga;
Poiana Țapului;
Bușteni;
Sinaia;
Moroeni;
Pietroșița;
Bran;
Rucăr;
Zărnești.
Curiozități despre Munții Bucegi
Vârful Omu din Munții Bucegi este vârful muntos clasat al șaselea între vârfurile muntoase din România, reprezentând cel mai înalt punct al acestui masiv. Vârful Omu este vizibil de pe creasta Pietrei Craiului, precum și din Valea Prahovei.
Pe Vârful Omu se află Cabana Omu, precum și Stația meteorologică Vârful Omu, care poate fi considerată locul cel mai înalt din România populat permanent.
În Munții Bucegi se regăsesc o varietate de plante ocrotite prin lege printre care: bujor de munte, floare de colț, iarba roșioară, iedera albă, angelică, iarba dragostei sau sângele voinicului.
Cele mai cunoscute obiective turistice din masivul Bucegi sunt: Cascada Urlătoare, Peștera Ialomiței, Babele și Sfinxul. De asemenea, unele dintre cele mai vizitate obiective din munții Bucegi sunt Castelul Peleș și Crucea Eroilor Neamului.
Originea numelui Sfinxului, din munții Bucegi, este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii vântului.
Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.
Cascada Urlătoarea este o cascadă formată de pârâul Urlătoarea, foarte aproape de Bușteni. Cascada este aflată la altitudinea de 1100m, în apropierea traseului turistic care duce din Bușteni spre Platoul Bucegi pe Valea Jepilor.
Peștera Ialomiței, una dintre cele mai vizitate peșteri dn Munții Bucegi și din România, se află pe Muntele Bătrâna, la o altitudine de peste 1600m.
Un traseu montan care poate fi parcurs într-o zi și care include una dintre cele mai frumoase cascade din România, dar și două porțiuni de chei și un lac de acumulare este traseul din munții Bucegi – Cheile Zănoagei, Lacul Scropoasa, Cascada 7 Izvoare.
Sursă info: wikipedia.org
Sursă foto: 123rf.com
Citește și: Ce animale, păsări și pești sunt ocrotite de lege în România
