Nu sunt bani, dar Guvernul a aprobat subvenții de 3,7 miliarde de lei. PNL și PSD se acuză reciproc de situația bugetară, ce spun economiștii

Fostul premier Florin Cîțu acuză că, în timp ce situația bugetară este dezastruoasă, Guvernul condus de către Marcel Ciolacu a acordat subvenții în valoare de 3,7 miliarde de lei prin două ordonanțe de urgență. Pesedișii îi dau replica, afirmând că atunci când a fost ministru de finanțe și premier, Cîțu a crescut masiv deficitul bugetar și datoria publică.

Economiștii consultați de Libertatea spun că este normal ca guvernul să stimuleze activitatea în anumite sectoare de activitate, însă acuză că restructurarea bugetară anunțată de premierul Marcel Ciolacu este „frecție la picior de lemn” și că, de fapt, este menită să ascundă majorările de taxe din perioada următoare.

Autoritățile au anunțat un plan de desființare a 200.000 de posturi neocupate în aparatul bugetar, dar și comasarea unor agenții și instituții, reducerea unor funcții de conducere și a numărului de consilieri
Concomitent, în coaliția PSD-PNL se discută mai multe creșteri de taxe: reintroducerea contribuției de sănătate pentru angajații din IT, agricultură și construcții, majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, eliminarea cotei reduse de TVA de 5%, introducerea unei accize pe băuturile cu zahăr și creșterea impozitării pentru microîntreprinderi și persoane fizice autorizate.
Măsurile sunt discutate în contextul în care deficitul bugetar, adică diferența între veniturile și cheltuielile statului, se ridica la 37,2 miliarde de lei în primele șase luni, echivalentul a 2,34% din Produsul Intern Brut (PIB). Economiștii au avertizat că în acest ritm, deficitul României va depăși 6% în acest an și va fi mult peste ținta de 4,4% asumată în fața Comisiei Europene. Conform tratatelor europene, deficitul maxim trebuie să fie de 3% pe an.

Acuzațiile lui Cîțu

Fostul premier Florin Cîțu acuză că, în timp ce situația bugetară este „dezastruoasă”, Guvernul Marcel Ciolacu a aprobat două ordonanțe prin care se acordă subvenții de 3,7 miliarde de lei.

Florin Cîțu | Foto: Hepta

Este vorba de o ordonanță pentru ajutoare de stat în industria alimentară, cu un buget total de 590 de milioane de euro, și o alta pentru acordarea a 596 de milioane de euro pentru producția internă de materiale de construcții, din care 149 de milioane de euro pentru acest an.

Actele normative au fost adoptate pe 30 iunie, respectiv 7 iulie.

„Subvenții de la buget în valoare de 3,7 miliarde lei care merg direct la firmele de partid și mai departe îi finanțează campania electorală. Socialiștilor, întâi abrogați aceste ordonanțe. Urgent!”, a scris Cîțu, luni, pe Facebook.

Cele două scheme nu sunt operaționalizate, astfel că nicio companie nu a primit încă niciun ban.

Daniel Zamfir (PSD): „Domnul Cîțu a știut să împrumute România într-un ritm infernal”

În replică, Daniel Zamfir – președintele Comisiei economice din Senat din partea PSD – a declarat că atunci când Cîțu a fost ministru de finanțe și premier, datoria publică și deficitul bugetar au explodat.

Daniel Zamfir | Foto: Hepta

„Cîțu demonstrează încă o dată cât de prost economist este. Când statul sprijină companiile ce produc în România, asta înseamnă un plus pentru economie. Domnul Cîțu a știut cât a fost ministru de finanțe și mai apoi premier să împrumute România într-un ritm infernal. Când PSD a plecat de la guvernare în 2019, datoria publică era de 37% și apoi a ajuns la 50%. Deficitul era 2,7% din PIB, ca apoi să crească aproape de 10%. Ca să nu vă mai aduc aminte de un miliard de euro dat pe vaccinurile (anti-COVID) pe care acuma le distrugem”, a spus Zamfir, pentru Libertatea.

„În aduc aminte când domnul Cîțu spunea «wow, wow» că returna 2% din PIB în economie. Acum Guvernul întoarce 6%, de trei ori mai mult. Pe domnul Cîțu nu îl mai bagă nimeni în seamă, își caută platformă politică acum”, a acuzat acesta.

Consultant fiscal: „De acord să dai ajutoare la firme, dar să te duci apoi la ei să vezi ce au făcut cu banii”

Consultantul fiscal Adrian Bența spune că este normal ca statul să sprijine anumite sectoare economice, dar punctual, nu generalizat.

Adrian Bența, consultant fiscal / Facebook

„Problema e când nu mai sunt măsuri punctuale, ci generalizate și astfel fac concurență neloială celorlalte sectoare. Un angajat dintr-un domeniu nu plătește contribuții de sănătate, iar altul din alt domeniu, da. Viața e nedreaptă: o persoană cu 3.000 de lei brut suportă sănătatea alteia unde nu se plătesc contribuții, dar unde salariul este de 5.000 de lei brut!”, spune Bența.

Acesta spune că facilitățile acordate până acum în IT, construcții și agricultură au avut sens.

„Scopul scuză mijloacele. Ordonanța care introducea facilități pentru constructori adoptată în 2018 a avut ca scop stabilizarea forței de muncă, n-au mai migrat așa mult din țară. Când nu-ți ajung banii, ăla de la care iei urlă. Dar orice ar fi, României nu-i ajung banii acum. Eu sunt de acord să dai ajutoare la firme, dar să te duci apoi la ei să vezi ce au făcut cu banii”, punctează Bența.

„Frecție la un picior de lemn”

Acesta spune însă că restructurarea bugetară anunțată de autorități este „frecție la picior de lemn, două picături într-un pahar cu apă”.

Acesta are o serie de propuneri de măsuri:

– Reducerea birocrației și digitalizarea

– Eliminarea transferurilor de la bugetul general către autorităților locale, cu excepția celor pentru investiții și a programelor pe fonduri europene

– Introducerea de criterii de eficiență în educație, sănătate și la companiile de stat.

„Primarii nu cresc taxele locale, dar cer bani la județ sau la Guvern. S-ar rezolva foarte ușor dacă nu se mai fac transferuri. În privat nu vine nimeni să te întrebe dacă îți ajung banii de rate sau salarii”, subliniază Bența.

„Apoi, instituțiile de stat sunt supraaglomerate, sunt unii care lucrează mult și restul taie frunză la câini”, susține acesta.

De asemenea, el cere Executivului să decidă rapid care sunt măsurile ce vor fi luate, pentru ca operatorii economici să aibă timp să implementeze măsurile.

Ar trebui ca îndrăgitul nostru decident să nu publice pe 28 august măsurile, iar acestea să intre în vigoare pe 1 septembrie. Pentru că nu s-ar putea implementa fizic.

Adrian Bența, consultant fiscal:

Cât despre restructurarea statului, acesta este sceptic. „Marea reformă bugetară nu se va realiza”.

„Cu cât Guvernul încearcă să mărească taxele, cu atât va crește rezistența”

Consultantul fiscal Emilian Duca nu vede cum ar putea face statul restructurare în doar câteva luni și că, în cel mai bun caz, abia va menține actualele cheltuieli.

„Să nu uităm că, anul trecut, s-au blocat cheltuielile de personal, dar la final am văzut cu toții că au crescut. Statul ar trebui să facă desființarea de urgență a unor instituții. Ne aflăm în situația din 2009-2010. Fondul problemei este că nu se pot diminua cheltuielile bugetare, iar singura soluție este mărirea taxelor”, spune Duca.

„Grija lor este să fie un număr cât mai mic de oameni afectat, să nu se atingă de masa lor de votanți. Dar la final, taxele tot vor ajunge în facturi și în cheltuielile fiecăruia”, conform acestuia.

Nimic din ce se întâmplă la Guvern nu are raționalitate economică, ci una politică. Iar când nu se coordonează prioritățile, ajungem aici. Trebuie introduși indicatori de eficientizare în educație, sănătate și la companiile de stat.

Emilian Duca, consultant fiscal:

Acesta spune că marea problemă a României este că nu respectăm regulile. Însă spune că orice majorare de taxe va duce la rezistență, eventual trecerea la economia informală.

„Cu cât Guvernul încearcă să mărească taxele, cu atât va crește rezistența. Când s-a trecut de la cota progresivă la cota unică au crescut încasările. De ce? A fost mai ieftin să respecți legea, era cota mai mică. Reversul este că atunci când faci sisteme mai complexe, cu atât vor dori unii să facă optimizări sau să se descurce fără să le plătească. Poate nu se va putea în centrul Bucureștiului, dar la Botoșani sau în Vaslui se vor înțelege cu organele de control”, conchide consultantul fiscal.

Cîțu, acuzat și el de cheltuieli fără rost

Fostul premier Florin Cîțu a fost la rândul său acuzat de cheltuieli inutile. Acesta a adoptat în 2021 programul Anghel Saligny, prin care autoritățile locale fac investiții în comunitate, în drumuri, apă, canalizare și rețele de gaze. 

Inițial, bugetul acestuia era de 50 de miliarde de lei, iar apoi a fost crescut la 65 de miliarde.

USR, care la acel moment făcea parte din coaliția de guvernare alături de PNL și UDMR, l-a acuzat atunci pe Cîțu că banii urmau să fie alocați preponderent către primăriile liberale. În urma scandalului, coaliția de guvernare s-a rupt, iar USR a plecat de la guvernare.