Misiunea Organizației Națiunilor Unite a ajuns duminică, 1 octombrie, în Nagorno-Karabah, regiune separatistă recucerită de Azerbaidjan luna trecută și de unde, între timp, a plecat aproape toată populația armeană, relatează Reuters și Al Jazeera.
Este prima oară în ultimii 30 de ani când o echipă ONU are acces în Nagorno-Karabah.
Un purtător de cuvânt al președinției azere a declarat că misiunea condusă de un înalt oficial ONU a ajuns în zonă în principal pentru a evalua nevoile umanitare.
Între timp, aproape toți cei aproximativ 120.000 de locuitori din Nagorno-Karabah au părăsit teritoriul regiunii în ultimele zile, declanșând o criză a refugiaților.
Principalul oraș al regiunii numit Stepanakert de armeni și Khankendi de azeri, a devenit unul fantomă, după cum relatează un corespondent Al Jazeera.
„Aici, în centrul orașului, dacă fac liniște, nu veți putea auzi nimic. Nu a mai rămas absolut nimeni aici, în afară de câteva persoane cu dizabilități și vârstnici. Un oraș fantomă fără suflet”, a declarat jurnalistul Osama Bin Javaid.
Erevanul a acuzat Baku de „purificare etnică”, acuzație pe care autorităție azere au respins-o.
Armenia, cu o populație de 2,8 milioane de locuitori, se confruntă cu o provocare majoră privind gestionarea afluxului brusc de refugiați.
Duminică, Organizația Mondială a Sănătății a precizat că peste 100.000 de etnici armeni din Nagorno-Karabah au făcut această călătorie înspre Armenia în mai puțin de o săptămână.
„Ne-am activat sistemele de urgență și vom trimite în țară experți într-o serie de discipline, inclusiv în domeniul sănătății mintale, al gestionării arsurilor, al serviciilor de sănătate esențiale și al coordonării în caz de urgență, în urma unei evaluări complete a nevoilor”, a declarat dr. Hans Henri P Kluge, directorul regional al Biroului regional al OMS pentru Europa.
Între timp, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, se vor întâlni pe 5 octombrie în orașul spaniol Granada pentru discuții mediate de Occident, cu scopul de a pune capăt rivalității istorice dintre țările lor.
Pe parcursul a trei decenii de conflict în regiune, Azerbaidjanul și separatiștii susținuți de Armenia s-au acuzat reciproc de atacuri, masacre și alte atrocități. În timp ce Azerbaidjanul s-a angajat să respecte drepturile etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, cei mai mulți dintre ei au decis să fugă pentru că nu au încredere că autoritățile azere le vor garanta dreptul la propria limbă, religie și cultură.
Foto: Hepta
