O analiză a Asociației Municipiilor din România arată că sunt datorii de aproape 500 de milioane de euro către autoritățile locale pentru proiectele cu fonduri europene, iar „șantierele se pot închide, dacă banii nu vin rapid”.
Primarii de mari municipii s-au întâlnit la începutul săptămânii cu ministrul dezvoltării, Adrian Veștea, și au ridicat problema întârzierilor la plată către autoritățile locale.
„Partea de coparticipare a guvernului nu a funcționat, nu a avut bani. Sunt întârzieri la plată pentru proiectele cu fonduri europene”, a declarat, joi, pentru Libertatea, Constantin Toma, președintele executiv al Asociației Municipiilor din România (AMR), care este și edilul Buzăului.
Exercițiul financiar 2014 – 2020 pentru programe operaționale a fost prelungit cu încă trei ani, perioadă în care se pot face investiții și deconta bani europeni. Termenul-limită pentru finalizarea lucrărilor este 31 decembrie 2023.
„Pentru a putea face recepția, noi trebuie să plătim constructorul. Dacă nu închidem lucrările până la finalul anului, ar trebui să le continuăm pe bani proprii, ceea ce este foarte greu. Sumele sunt imense”, a precizat Constantin Toma (PSD).
Edilul a precizat că la nivelul Asociației Municipiilor din România s-a făcut o evaluare a situației, la începutul lunii octombrie, iar suma care nu a fost primită de autoritățile locale se ridică la aproape 500 de milioane de euro.
Proiectele la care se face referire au avut trei surse de finanțare: banii europeni, partea de finanțare de la Guvern și partea de cofinanțare de la autoritățile locale. Sumele menționate sunt în creștere, deoarece multe lucrări sunt aproape de finalizare.
Dacă autoritățile locale și Comisia Europeană „și-au făcut treaba”, după cum afirmă președintele executiv al AMR, problema a rămas la Guvernul României.
„Eu mai am de recuperat de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene 25 de milioane de lei. Ca să închid toate proiectele pe care le am mai sunt 70 de milioane de lei, bani pe care îi vom solicita de la guvern. Problema e că nu sunt bani, altfel nu pot să îmi explic de ce sunt întârzieri la plată, când avem finalizate atâtea proiecte europene”, a dezvăluit primarul municipiului Buzău pentru Libertatea.
Constantin Toma a precizat că a plătit constructorul din fondurile primăriei, cele 25 de milioane de lei, dar dacă banii de la MIPE nu vin, primăria poate rămâne fără lichidități.
„Guvernul trebuie să ne reîntregească suma, pentru că rămânem fără bani de funcționare”, a spus Constantin Toma pentru Libertatea. Municipiul Buzău derulează proiecte cu fonduri europene de 80 de milioane de euro, care trebuie finalizate până la 31 decembrie 2023.
Sibiul are de recuperat 30,6 milioane de lei
Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu, a declarat pentru Libertatea că a depus cereri de rambursare în valoare de 30,6 milioane de lei pentru programul POR 2014-2020, dar care nu au fost „încă onorate”.
„Unele cereri au fost depuse recent, în septembrie, dar altele sunt depuse încă din iunie sau iulie 2023 și nu s-au efectuat încă plățile”, a precizat Astrid Fodor. Se ajunge astfel la o distanță de peste patru luni între depunerea cererii de rambursare și primirea banilor.
Astrid Fodor l-a urmat în funcția de primar al Sibiului pe Klaus Iohannis Foto: Hepta
Ea precizează că în cazul proiectelor derulate prin PNRR, întârzierile sunt mai mari față de termenul asumat prin contract de guvern pentru efectuarea plăților, adică 15 zile lucrătoare de la depunerea cererii.
„Efectele acestor întârzieri sunt mai serioase, pentru că, în cazul PNRR, plățile către furnizorii de servicii, bunuri și lucrări nu se pot face din bugetul local. Chiar dacă suma solicitată nu este foarte mare, fiind de 613.000 de lei, întârzierile pot cauza probleme cu contractanții cărora nu le sunt plătite sumele cuvenite pentru serviciile prestate sau livrate”, a fost mesajul transmis de Astrid Fodor pentru Libertatea.
Gaură de opt milioane de lei la Alba Iulia
Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa (USR), susține că au fost probleme cu plățile pentru programele europene cu cofinanțare de la guvern.
„Am discutat în ședințele Asociației Municipiilor din România problema și am cerut o întâlnire cu ministrul de finanțe pentru a discuta problema, care ne ridică probleme de cash-flow în situația plăților”, a afirmat Pleșa.
Potrivit acestuia, la finalul lunii septembrie, la nivelul municipiului Alba Iulia exista o gaură de 19 milioane de lei.
„Situația pe 20 octombrie este că mai avem 8 milioane de lei de recuperat. Suntem în ceasul al 13-lea, până acum am făcut față datorită colectării bune a taxelor locale. Dacă nu intrau sumele, aveam probleme cu plățile. Sper să recuperăm toate sumele”, a dezvăluit Gabriel Pleșa pentru Libertatea.
El a adăugat că a aflat de la alți colegi primari de municipii că au fost obligați să oprească lucrările pentru o perioadă, deoarece edilii nu au mai putut continua investițiile pe cheltuială proprie.
„Sper din suflet să se rezolve problema. Trebuie să recuperăm banii pentru a merge mai departe. În septembrie am avut discuții și la Ministerul Fondurilor Europene, și la Ministerul Dezvoltării, și la Ministerul Finanțelor”, a declarat Pleșa pentru Libertatea.
Un alt primar de mare municipiu, Lucian Viziteu (USR), Bacău, susține că sunt probleme și în proiectele cu cererile de plată pentru proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Guvernul să facă plățile la timp sau să ne permită să facem noi plățile până vin rambursările. În mod ciudat, pentru PNRR a fost interzisă plata din bugetele locale”, a afirmat Lucian Viziteu, primarul municipiului Bacău.
El a dat exemplul renovării unui colegiu din municipiu, unde, la faza de proiectare, furnizorul nu a dat proiectul timp de patru luni pentru că Guvernul nu l-a plătit.
„Asta înseamnă patru luni pierdute în execuție. După proiectare am scos la licitație execuția”, a precizat edilul din Bacău.
Reacția premierului și a ministrului proiectelor europene. „Plătim 4,7 miliarde de euro în șase luni”
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu, fost ministru de finanțe, susține că situația s-a îmbunătățit în ultimele patru luni.
„Am plătit peste 2,2 miliarde de euro către beneficiari. Plățile se fac în mod curent, nu mai sunt întârzierile care existau acum patru luni. De exemplu, până la finalul lunii octombrie se fac plăți în jur de un miliard de euro, care se vor adăuga la cele 2,2 miliarde de euro plătite deja”, a declarat ministrul Câciu pentru Libertatea.
Oficialul guvernamental admite că volumul plăților crește pentru că lunile octombrie – decembrie sunt lunile de închidere a deconturilor pentru perioada de finanțare 2014 – 2020.
„Estimăm pe baza cererilor care vor fi depuse la MIPE că în noiembrie și decembrie vom mai avea de plată circa 1,5 miliarde de euro”, a adăugat Adrian Câciu pentru Libertatea.
Potrivit ministrului, în șase luni se vor face plăți în valoare de 4,7 miliarde de euro.
Problema a fost discutată și în ședința de guvern de joi, când premierul Ciolacu a anunțat o nouă tranșă de plată.
„Astăzi (n.r. – joi, 20 octombrie) acordăm MIPE 500 de milioane de lei ca să acopere cofinanțarea statului pe cele mai importante programe de investiții. Cu ajutorul acestor fonduri dăm drumul la plăți europene de peste jumătate de miliard de euro. Suntem în grafic să depășim 90% la absorbția pe deficitul financiar ce se încheie în acest an”, a susținut premierul Marcel Ciolacu la debutul ședinței de guvern de vineri.
foto: Marcel Ciolacu și Adrian Veștea/Hepta
