Mărțișorul este un obicei frumos, care marchează sosirea primăverii și este sărbătorit pe data de 1 martie. Această tradiție era prezentă și în presă, într-un ziar din anul 1857.
Cum era prezentat mărțișorul în 1857
Institutul de Studii Sud-Est Europene a postat pe pagina de Facebook o fotocopie a Gazetei de Moldavia, în care era prezentat obiceiul mărțișorului.
„La 1 Martie, dziua babei Dochiea, numire și istorică și populară între Români, toată fata și nevasta ea un fir de ață albu și altul roșu, le resucește împreună, și prin acest fir bălțat, albu-roșu, se petrece căte o monetă cu bortă. Eaca încă o cauză a monetelor bortite de toată valora ce se ivesc la noi în comerciu. Cu acest firu bălțat și petrecut de o monetă se leagă precum ar fi cu un baeru împregiurul gătului, ear barbaților se leagă la mănă. Pe această legătoare, numită Mărțisoru, sănt datori toți a o purta pănă la 1 Mai, cănd o desleagă și cu moneta ce era în baeru, cumpără mai ales un arelu roșu, pe carele-lu beu în acea dzi desdedimineața, șezind pe earbă verde. Această datenă ar fi ca un lăsatu-de-vinu; ea ar însemna: până adzi am avut nevoe de căldura ce poți a-mi da, acu-ți mulțumescu cu a ist de pe urmă paharu; lasă-mă de adzi pe earbă de a căriea recorire am trebuință înainte”, scria în Gazeta de Moldavia, pe 1 aprilie 1857.
Tradiția mărțișorului
Mărțișorul este, în mod tradițional, un mic obiect legat de un șnur alb și roșu, dar poate lua diverse forme, cum ar fi broșe, pandantive, brățări sau chiar simpli șnururi împletite. Culorile tradiționale ale șnurului sunt alb și roșu, unde albul simbolizează puritatea, iar roșul reprezintă viața, dragostea și pasiunea.
Oamenii își poartă mărțișoarele la începutul lunii martie ca simbol al speranței, al schimbării și al renașterii naturii după iarna grea. De asemenea, se crede că mărțișorul are puteri magice de a aduce noroc și protecție împotriva energiilor negative.
