Orașul din România în care se construiește un ansamblu rezidențial peste o necropolă: “Cei mai mulți dintre decedați nu au avut coșciug”

Într-un oraș renumit din România se construiește un ansamblu rezidențial luxos peste o necropolă, unde cândva se afla o mănăstire, iar persoanele care au murit au fost îngropate fără sicriu. Acestea ar fi decedat în urma unei molime.

În ce oraș popular din România se construiește un complex de lux peste o necropolă

În Planul Urbanistic al Orașului Buftea figurează ridicarea unui cartier rezidențial pe una dintre cele mai mari zone arheologice din Nordul Capitalei, care este compusă din ”așezare, biserică și necropolă” și care este inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2015.

Lucrările au început deja, iar jurnaliștii de la Buletin de București au luat legătura cu cei responsabili pentru a vedea cum este posibil totul, având în vedere relevanța locului și posibilitatea de reabilitare, cu scopul de a atrage turiști.

Au oferit un răspuns cei de la Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan”. Aceștia au precizat că ”în teren, singurele vestigii care au putut fi păstrate ‘in situ’, sunt fundaţiile bisericii şi zona sa adiacentă, care au fost conservate primar.”

Același institut precizează că fragmentele de zid din necropolă au fost demolate încă din anii ’80, iar odată cu trecerea timpului fundația a fost afectată de activitățile agricole din apropierea zonei.

”Cercetările din 1972 şi până acum au dus la identificarea unui mare număr de complexe domestice (bordeie, locuinţe de suprafaţă) preistorice și medievale. Acestea din urmă au fost și cele mai numeroase, constând în fundația unei biserici de zid, datată la mijlocul secolului al XVI-lea, care mai păstra în elevaţie la începutul primelor cercetări segmente de zid, și morminte datate în secolele XIV-XVII. Amintitele fragmente de zid au fost demantelate (nr. – demolate) în anii ‘80 ai secolului trecut, iar fundaţia a fost puternic afectată de arăturile agricole adânci”, a mai explicat Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan”.

Locul încă mai are vestigii arheologice

De altfel, reprezentanții institutului confirmă că locul încă mai are vestigii arheologice, iar potrivit Agenției Naționale de Cadastru necropola a fost parcelată, chiar și temelia bisericii. Aici s-a făcut un drum de acces.

Institutul mai confirmă și că necropola avea decedați fără coșciug, printre ei aflându-se bărbați, femei, adolescenți și copii. În urma unui inventar funerar s-au descoperit monede ale Țării Românești, otomane, ungurești, rusești și austriece.

Totodată, s-au recuperat podoabe lucrate din bronz, argint sau fier, adică inele, nasturi/bumbi sau paftale. Unele s-au păstrat foarte bine, iar altele erau deteriorate și aveau analogii cu podoabe găsite în alte necropole contemporane de pe râurile Colentina sau Dâmbovița.

”În teren, singurele vestigii care au putut fi păstrate ‘in situ’, sunt fundaţiile bisericii şi zona sa adiacentă, care au fost conservate primar. Această operaţiune de protejare a patrimoniului a fost solicitată de colectivul de cercetare (care a inclus peste 20 de arheologi, numismaţi, antropologi, paleozoologi – experţi, specialişti, doctoranzi, masteranzi) şi a fost aprobată, ca de altfel întregul Raport de cercetare preventivă, de Comisia Naţională de Arheologie, forul ştiinţific cel mai înalt în domeniul arheologiei”, a mai comunicat Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan”.

Buletin de București a mai aflat și că s-au legalizat viitoarele șantiere prin renunțarea la dreptul de preempțiune, de către Consiliul Județean Ilfov, Primăria Buftea și Ministerul Culturii. În același timp, Direcția Județeană de Cultură Ilfov, din subordinea Ministerului Culturii, a fost de acord cu emiterea unor certificate de eliberare de sarcină arheologică, care permit accesul excavatoarelor.