În condițiile în care liderii Coaliției, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, ignoră sprijinirea femeilor pentru obținerea de funcții publice, două deputate din PSD și PNL, Laura Vicol și Cristina Trăilă, au depus un proiect de lege prin care partidele beneficiare de banii de la stat ar pierde fonduri dacă în urma rezultatelor de la locale și parlamentare nu au minimum 30% femei în funcții publice.
„Subvenția anuală de la bugetul de stat este alocată integral pentru partidele politice și formațiunile politice dacă cel puțin 30% din aleșii acestora la alegerile generale pentru autoritățile administrației publice locale, respectiv la alegerile generale pentru Camera Deputaților și Senat, sunt femei”, prevede unul dintre amendamentele proiectului de lege, înregistrat marți. În prezent nu există vreo condiționare în ceea ce privește procentul de femei care să fie alese pe listele partidelor de care să se țină cont la repartizarea banilor.
„În situația în care partidul politic, respectiv formațiunea politică, nu îndeplinește condiția prevăzută la alin. (5), valoarea subvenției anuale de la bugetul de stat scade cu o cotă procentuală egală cu numărul întreg reprezentând diferența dintre procentul de aleși bărbați și procentul de alese femei”, prevede un alt punct din proiectul de lege.
Penultimul loc în topul european
Nu în ultimul rând, prevederile prezentei legi ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2029, ceea ce înseamnă că nu s-ar aplica în legislatura 2024-2028. Potrivit expunerii de motive a inițiatorilor, „urmare a alegerilor din anul 2019-2020, ponderea femeilor în aleși a fost următoarea: la alegerile europarlamentare 2019, procentul de femei alese a fost de 21,2%; la alegerile parlamentare naționale din 2020, procentul de femei alese a fost de 18,24%; la alegerile locale din 2020, procentul de femei alese a fost de 13,4%”. Mai mult, conform „Indexului european pentru egalitatea de gen”, ediția din 2022, care măsoară cotele de gen din anul 2021, arată că „ocupăm penultimul loc în topul european, în urma noastră fiind doar Grecia”, conform aceleiași expuneri de motive.
De altfel, Libertatea a arătat zilele trecute că în cadrul alianței electorale PSD-PNL, pe locurile eligibile sunt doar 3 femei dintr-un total de 17 locuri, din analiza realistă a Coaliției. În cazul Alianței Dreapta Unită, primele femei sunt pe locurile 5 și 6. Scenariul pesimist pentru ADU e că vor avea șase mandate, în timp ce într-un scenariu optimist ar ajunge la opt mandate, ceea ce ar însemna că încă o femeie ar mai putea fi în Parlamentul European.
În ceea ce privește AUR, formațiune care în prezent ar putea trimite pe o analiză realistă șase eurodeputați, o singură femeie este în acest grup. Și în cazul UDMR, primii doi candidați sunt doi bărbați, iar pe poziția a 3-a este o femeie. Din 2014, UDMR a trimis în Parlamentul European numai bărbați.
Distribuția femeilor în Guvern și Parlament
La nivel guvernamental, în echipa Ciolacu sunt șase femei, patru din PNL (Alina Gorghiu – ministra justiției; Luminița Odobescu – ministra afacerilor externe; Raluca Turcan – ministra culturii; Ligia Deca – ministra educației) și din PSD (Simona Bucura-Oprescu – ministra muncii; Natalia Intotero – ministra familiei).
În Parlament, situația e destul de sumbră. La nivelul conducerii Camerei Deputaților, formată din 12 persoane, doar două sunt femei (Alexandra Presură – PSD – secretar și Gianina Șerban – AUR – secretar). La Senat, reprezentarea femeilor e și mai slabă: doar Roberta Anastase deține funcția de secretar dintr-o structură de 13 persoane. Nu în ultimul rând, în Comitetul liderilor de grup nu există absolut nicio femeie care să fie reprezentanta unui partid.
Din cele 25 de comisii permanente de la Camera Deputaților, la șefia lor găsim doar patru femei. Laura Vicol (PSD) deține președinția Comisiei juridice, în timp ce o alte două colege din PSD sunt președinte ale Comisiei de învățământ (Gliga Dumitrița) și Comisiei de cercetare a abuzurilor (Steluța Cătăniciu). A patra doamnă care deține șefia unei comisii este Biro Rozalia, de la UDMR, președinta Comisiei de politică externă.
La Senat, din 25 de comisii permanente, patru sunt conduse de femei: două de la PNL, două de la USR. Nicolae Pauliuc (PNL) este la șefia Comisiei de apărare, Monica Anisie (PNL) – a celei învățământ, în timp ce de la USR, Silvia Dinică deține președinția Comisiei de știință, iar Simona Spătaru, Comisia de constituționalitate.
Alte proiecte proegalitatea de gen, blocate
În sertarele Comisiei Juridice de la Camera Deputaților sunt blocate cel puțin două proiecte ale unor alese din cadrul Coaliției, prin care ar putea fi crescută reprezentarea femeilor în politică, deși liderii Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au tot promis că vor sprijini și mai mult accederea doamnelor la funcții de decizie.
Unul dintre proiecte, semnat de 60 de parlamentari ai PNL, PSD, UDMR şi USR, care stabileşte că pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senat trebuie să fie minimum o treime femei, iar o parte dintre acestea să fie pe locuri eligibile, a fost din mai 2022 votat de Senat. Însă la Camera Deputaților, unde a intrat în dezbatere din iunie 2022, proiectul de lege este ținut la sertar la Comisia Juridică.
