Vicepreședintele CJ Bihor, Mircea Mălan, a anunțat că se pregătește o strategie ce vizează ca până în anul 2030 în Bihor să existe rețele de gaz în încă 33 de comune și orașe din județ, însă acestea să fie proiectate din start așa încât să fie cât mai economice și cât mai funcționale, nu ca rețele strict locale, ci conectate între ele, scrie ebihoreanul.ro
Alături de el, directorul general al Distrigaz Vest a dat asigurări că gazul va fi utilizat în continuare, multe decenii de acum înainte, atât pentru încălzirea locuințelor, cât și pentru industrie, dând exemplul de succes al noii rețele din comuna Sânnicolau Român.
Promotor al unui program început în 2021 prin care administrația județeană asigură anual sprijin financiar și tehnic pentru înființarea unor rețele de gaz în mai multe unități administrativ-teritoriale din Bihor, vicepreședintele Mircea Mălan a afirmat că instituția pe care o reprezintă, singura administrație județeană din țară care oferă susținere comunelor și orașelor pentru realizarea de rețele de gaz, a conceput un plan prin care încă 33 de UAT-uri din județ să aibă astfel de rețele până în 2030, iar apoi și celelalte.
În prezent – a amintit el într-o conferință de presă susținută marți împreună cu directorul general al Distrigaz Vest, Mircea Lazăr – sunt executate și în derulare proiecte pentru introducerea unor rețele de gaz în 20 UAT-uri, toate lansate din 2021, în Zona Metropolitană Oradea (în Oșorhei, Nojorid, Paleu și Sânmartin), în zona de sud a județului (Rieni, Bunteși, Drăgănești, Lazuri de Beiuș și Pietroasa), în zonele de est și de sud (Aleșd, Aștileu, Țețchea, Tileagd, Ciumeghiu și Cociuba Mare), precum și în altele unde lucrările sunt efectuate cu sprijin de la CJ Bihor (Sânnicolau Român, Ștei, Lunca, Tinca, Cefa).
Cele 33 de noi UAT-uri, a spus Mălan, vor putea avea rețele de gaz până în 2030, dar acestea, a subliniat el, „trebuie gândite în ansamblu, toate trebuie să fie proiectate și construite astfel încât să închidă mai multe inele”.
Concret, asta înseamnă că de acum înainte, încă din faza întocmirii studiilor de fezabilitate pentru UAT-urile care vor să aibă rețele de gaz, vor trebui să prevadă conducte de dimensiuni suficient de mari încât să asigure transportul unor cantități de gaz suficiente nu doar pentru localitatea titulară a proiectului, ci și dinspre și către cele învecinate, pentru a se racorda la acestea, pe criteriul proximității.
Motivul, a explicat vicepreședintele CJ Bihor, este faptul că în prezent există UAT-uri care își întocmesc documentații pentru înființarea unor rețele de gaz, dar care, din cauza felului în care au fost gândite proiecte din comunele vecine, disparat, nu pot să se racordeze la acestea, care sunt cele mai apropiate, ci ar trebui să-și tragă conductele și de la 2-3 comune depărtare, pe teritoriile cărora, însă, nu există rețele.
Mălan a dat în acest sens exemplul comunei Popești, dintr-o zonă unde cea mai apropiată magistrală de gaz se află în comuna Balc, dar, pentru că aici rețeaua are conducte prea mici, Popești ar trebui să-și aducă gazul de la Sâniob, comună de care o despart alte două comune, Derna și Chișlaz. Cum acest lucru ar presupune costuri uriașe, economic fezabil ar fi ca, atunci când Derna și Chișlaz își fac documentațiile pentru propriile rețele, conductele să fie dimensionate așa încât să asigure transportarea gazului și pentru Popești.
Un alt exemplu este cel al comunei Șuncuiuș, care ar trebui să-și aducă gazul din Tileagd, deci comunele care o despart de aceasta trebuie să proiecteze rețelele în consecință.
Prezent și el la conferința de presă, directorul general al Distrigaz Vest, Mircea Lazăr, a declarat că în vederea extinderii rețelelor de gaz din județ a avut până acum întâlniri „mediate de Consiliul Județean Bihor” cu reprezentanții a 60 de comune, în care a transmis mesajul că rețelele viitoare trebuie gândite așa încât conductele să fie suficient dimensionate și racordările să se facă în cele mai apropiate locuri.
„Cred că primarii au înțeles că este mai important să investească în rețele locale decât în racorduri”, a spus oficialul Distrigaz Vest, explicând, de asemenea, că dacă rețelele sunt gândite la un nivel „regional”, nu strict local, și investițiile sunt mai mici pentru fiecare UAT, și posibilitatea de a rămâne fără gaz în urma unor avarii este mai mică, tocmai pentru că aceste rețele ar funcționa în sistem inel.
Concluzia, așadar, a spus directorul Distrigaz Vest, este ca „orașele și comunele să se lege între ele în loc să se racordeze fiecare direct la Transgaz”.
Gazul nu „moare”
Pe de altă parte, BIHOREANUL a profitat de prezența oficialului Distrigaz Vest pentru a afla dacă preconizatele modificări legislative ale UE pentru restricționarea utilizării gazului în termoficarea locuințelor nu restrâng atractivitatea ori chiar utilitatea noilor rețele de gaz, iar răspunsul a fost negativ.
Potrivit directorului general Mircea Lazăr (foto jos), UE intenționează doar ca din 2030 să nu mai permită montarea de centrale individuale (după acest an urmând să fie permisă folosirea exclusivă a energiei din parcuri fotovoltaice și din pompe de căldură pentru încălzirea gospodăriilor), dar centralele pe gaz pot fi montate până atunci, deci și rețelele de gaz extinse, mai ales că pe viitor acestea vor utiliza amestec de gaze naturale cu hidrogen, mai puțin poluant.
„Cel mai mare operator de gaze din Germania are în plan ca în următorii 5 ani să investească încă 3 miliarde de euro în extinderea rețelelor (n.r. – în condițiile în care rețelele din Germania deja acoperă tot teritoriul acestei țări), cel mai mare trader de gaze din Elveția a încheiat un contract pe 25 de ani pentru achiziția de gaze din SUA”, a spus oficialul Distrigaz Vest pentru a sublinia că utilizarea gazului în termoficare nu este nici pe departe la final, cu atât mai mult cu cât extinderea sistemelor de electricitate pentru a suporta trecerea termoficării pe acest tip de energie ar necesita investiții uriașe, imposibile de conceput în viitorul previzibil.
Exemplu de succes: Sânnicolau Român
Lazăr a dat și un exemplu de succes al unei comune din Bihor care și-a realizat recent propria rețea de gaze cu sprijin de la CJ Bihor, cu fonduri din bugetul local și, firește, din bugetul companiei, arătând că acum trei ani, când licitația pentru construirea rețelei încă era în pregătire, „erau doar 30% șanse să participăm la licitație”, pentru ca după decembrie 2022, când noua rețea a fost dată în folosință, să constate că a fost o investiție de succes.
„Inițial s-au licitat doar 50% din kilometrii existenți (n.r. – din lungimea actuală a rețelei, de 13 km), noi estimând pentru toată comuna circa 350 de consumatori casnici. În scurt timp, pe 60% din conductă deja aveam peste 200 de contracte de racordare semnate. În plus, au venit în comună doi agenți economici importanți, care, dacă nu era gazul, nu ar fi venit. După prima iarnă am constatat că toți localnicii vor gaz”, a spus directorul Distrigaz Vest.
Articol preluat din ebihoreanul.ro
The post Până în 2030, încă 33 de orașe și comune din Bihor vor avea rețele de gaze interconectate appeared first on Cotidianul RO.
