După doi ani și mai multe încercări nereușite de a scăpa de ciorile din Parcul Cișmigiu, municipalitatea a trecut la nivelul următor și a achiziționat mai multe aparate care folosesc „sunete înregistrate din natură, specifice păsărilor de pradă sau ale altor zburătoare aflate în pericol, realizând un mediu ostil păsărilor dăunătoare”.
Proiectul de neutralizare a ciorilor a început zilele trecute și testarea va dura până pe 13 februarie.
În acest sens, în copacii din Cișmigiu au fost montate mai multe aparate care pot fi cumpărate de la producător cu 245 de euro (1.219 lei, la cursul BNR), dar și de pe alte site-uri de vânzare din România de la 1.600 până la 2.380 de lei.
În copacii din Cișmigiu au fost montate aparate împotriva ciorilor și porumbeilor
Sunete de șoimi și vulturi
Conform specificațiilor, aparatele au efect împotriva mai multor tipuri de păsări: porumbei, grauri, ciori, mierle, pescăruși, rândunici, vrăbii, ciocănitori, dar și împotriva șoarecilor și a altor rozătoare.
Dispozitivul emite sunete ale unor păsări de pradă precum șoim sau vultur, ceea ce ar trebui să le sperie pe restul speciilor.
„Știm că păsările vor veni în număr din ce în ce mai mare odată cu începutul primăverii. Specialiștii noștri au decis calendarul acestor acțiuni, după o largă consultare cu cetățenii interesați cu adevărat, cei care locuiesc în zonă sau cei care de ani și ani caută o oază de liniște și relaxare în Cișmigiu”, anunță cei de la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti.
Dispozitiv vizual stroboscopic
ALPAB se laudă că „echipamentele au fost deja folosite cu succes în alte țări și în alte orașe din România, ele reproducând sunete reale din natură cu redare clară și de înaltă definiție, deloc agresive”.
Mai mult, sistemul „mai conține și un dispozitiv vizual stroboscopic care împiedică apropierea păsărilor prin lumini intermitente”. Este acționat prin rotația naturală a paletelor de către vânt, nu necesită sursă de curent și nu produce zgomot.
Dispozitivul emite sunete ale unor păsări de pradă
Ce spune lumea? Păreri pro și contra
Lumea e împărțită în ceea ce privește alungarea păsărilor.
„În toate marile orașe există porumbei, dar și vânzători locali care comercializează punguțe cu grâu. Am fost la Istanbul, iar în centrul orașului sunt tarabe ale primăriei care vând mâncare. Am vizitat Madridul, iar în centru există comercianți care vând grâu pentru a hrăni porumbeii. Noi punem sisteme cu sunete să-i alungăm că murdăresc băncile. Măcar așa avem un motiv să le spălăm regulat”, spune unul dintre vizitatorii parcului.
Un altul e de părere că decizia Primăriei e foarte bună: „S-au înmulțit ciorile ceva de speriat. Nu au ce căuta în parcuri, trebuie ținute departe de parcuri. Dar mi-e greu să cred că vom găsi vreo soluție să le alungăm. Am citit că prin unele orașe dădeau cu pocnitori sau trăgeau cu focuri speciale să se sperie și să fugă. E clar că ne chinuim de ani de zile să scăpăm de ciori, dar nu știu dacă o să și reușim cumva”.
Nu toată lumea este de acord cu alungarea păsărilor
ALPAB acuză lumea de „sabotaj”
Doar că după câteva zile de la montare, 18 alei ale Parcului Cișmigiu au fost împânzite cu zeci de kilograme de porumb pentru păsări.
ALPAB a pornit „războiul” cu făptașii care au acționat „pe furiș, la adăpostul nopții, pentru a păcăli agenții de pază”.
„Considerăm acțiunea ca fiind extrem de gravă pentru că este menită să saboteze tot efortul pe care-l depunem pentru a îndepărta păsările nedorite din Cișmigiu. Noi, grădinarii orașului, suntem cei care resimt cel mai puternic consecințele acestor acțiuni”, au notat cei de la ALPAB, pe Facebook.
Porumbeii, acuzați că murdăresc băncile
Păsări de pradă și un proiect experimental
Anul trecut, Primăria Municipiului București (PMB) a hotărât să introducă în buget o secțiune de bugetare participativă.
A alocat o sumă pentru proiecte propuse și votate de cetățeni. Unul dintre cele patru proiecte câștigătoare a fost „Ciorile din Grădina Cișmigiu | Vecini cu aripi”, propus de cei de la Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu. Suma alocată, 500.000 de lei.
Atunci, Horia Tomescu, viceprimarul Capitalei, dădea detalii cu privire la acțiunea cu caracter experimental.
„Vrem să verificăm eficiența metodelor de izgonire a păsărilor care murdăresc aleile, băncile și locurile de joacă, cu ajutorul păsărilor de pradă dresate special în acest scop. Astfel, zona parcului a fost survolată de păsări răpitoare antrenate de specialiști să sperie și să gonească populația de păsări ce revine zi de zi în Cișmigiu”, scria Tomescu.
Cum suna „utilitatea proiectului”?
În momentul de față, PMB cheltuiește (prin ALPAB) sume ridicate pentru spălarea aleilor și a mobilierului din Grădina Cișmigiu de găinațul produs de ciori. Efectele curățeniei sunt însă limitate și, în perioada iunie-noiembrie, parcul miroase și arată insalubru;
Patrimoniul construit este distrus de excrementele ciorilor, vegetația suferă din cauza acidului uric prezent în excremente, vizitatorii și vecinii parcului sunt frustrați din cauza disconfortului olfactiv și auditiv produs de migrația zilnică a stolului de păsări, există riscul apariției unor focare de infecție cu histoplasmoză (din cauza găinațului care favorizează dezvoltarea unor fungi, ușor de inhalat în condiții de uscăciune);
Prezența stolului de ciori între lunile iunie și noiembrie pune piedici încercărilor de reabilitare generală a Grădinii Cișmigiu.
