Pilda zilei – Legenda pelicanului
…Într-o zi pelicanul nu era in cuib, erau numai puisorii singuri. Sarpele a ajuns la cuib și găsind puișorii singuri a început sa muște și să bage veninul lui ucigător în toți puișorii. Când era aproape să-i înghită, s-a ivit pelicanul și la zgomotul aripilor lui, șarpele s-a speriat și a părăsit cuibul.
…Bietul pelican, e sfâșiat de durere și vede cum puisorii lui sunt pe jumătate morți.Atunci acesta își străpunge pieptul cu ciocul și cu sangele sau începe și-l adapă pe un puișor pe jumatate mort.
…Se știe că sângele lui curat are minunata putere să taie otrava sarpelui.
…Atunci când sângele sau cald a picurat peste el acesta a Înviat.
…Atunci de bucurie pelicanul a continuat să-și străpungă pieptul cu ciocul și să verse din sângele său cald peste toți puișorii până ce aceștia cu toții au înviat.
…Însă acest efort a însemnat într-un final, desigur, moartea pelicanului.
…Este evidenta aici jertfa de răscumpărare a Mântuitorului.
…Ca și pelicanul, Fiul lui Dumnezeu s-a jertfit pe cruce, dându-și Trupul și Sângele Său pentru tămăduirea oamenilor otrăviți de înveninatul diavol.Și asta face duminică de duminică de mii de ani, când ne aduce jertfa Sa pe Sfântul Altar și ne hrănește, ne curățește și ne vindecă de patimile, fărădelegile și neputințele noastre cu Scump Sângele Său.
