Ajungând împăratul Alexandru Macedon, în campania sa de cucerire, până în Persia și auzind despre înțelepții vestiți ai acelor ținuturi, i-a chemat pe aceia la sine și le-a spus, cu aroganța celui care cucerise mări și țări și care stăpânea bogății nenumărate și o împărăție nemaiauzită:- Cereți de la mine orice și vă voi da!- Așa?! s-au prefăcut mirați înțelepții. Dă-ne, atunci, împărate… viață fără de moarte!- Asta-i o nebunie! le răspunse Alexandru Macedon. Căci care pământean ar putea să scape de moarte?!.. Vă credeam înțelepți, dar văd că nu aveți minte deloc!…- Apăi, împărate, răspunseră filozofii, iertată să ne fie nouă întrebarea: dacă nimeni nu poate scăpa de moarte, înseamnă că și tu vei muri?!- Asta-i sigur! răspunse cuceritorul.- Atunci, dacă-i sigur, mai spuseră ei, tu de ce trăiești ca și când n-ai mai muri vreodată? De ce nu-ți mai ajung împărățiile, comorile, averile și toate bunătățile pământești?..Împăratul înțelesese atunci nebunia filozofilor și plecă îngândurat.
O, de-am înțelege și noi această lecție: de vreme ce știm prea bine că vom muri, să nu mai trăim ca și când n-am muri niciodată!…
Citește mai multe pe realitateaspirituala.net.
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/05/fabrica-romania-tunuri.jpg)
