O victorie a lui Putin este posibilă deoarece victoria se referă mai degrabă la reziliență decât la capturarea de teritorii, scrie The Economist, care avertizează că, în 2024, Rusia va fi într-o poziție mai puternică pentru a lupta.
Pentru prima dată de când armata lui Vladimir Putin a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022, semnele arată că liderul de la Kremlin ar putea câștiga.
Președintele Rusiei și-a pus țara pe picior de război și și-a consolidat controlul asupra puterii. A procurat muniție din străinătate și contribuie la poziționarea sudului global împotriva SUA. În mod crucial, el subminează convingerea Occidentului că Ucraina poate – și trebuie – să iasă din război ca o democrație europeană înfloritoare, scrie The Economist.
Occidentul ar putea face mult mai multe împotriva lui Putin. Dacă ar alege, ar putea desfășura resurse industriale și financiare care să le eclipseze pe ale Rusiei. Însă fatalismul, mulțumirea de sine și o lipsă șocantă de viziune strategică stau în cale, în special în Europa, observă o analiză a publicației economice, care avertizează Occidentul să se scuture urgent de letargie.
O victorie a lui Putin este posibilă, susține The Economist, deoarece victoria se referă mai degrabă la reziliență decât la capturarea de teritorii. Și în prezent, niciuna dintre cele două armate nu este în măsură să o alunge pe cealaltă de pe teritoriul pe care îl controlează.
Contraofensiva Ucrainei a intrat în impas. Rusia pierde peste 900 de oameni pe zi în bătălia pentru cucerirea Avdiivka, un oraș din regiunea Donbas. Acesta este un război al apărătorilor și ar putea dura mulți ani.
Avantajele Rusiei
Cu toate acestea, scrie The Economist, câmpul de luptă modelează politica. Iar momentul afectează moralul.
Dacă Ucraina se retrage, disensiunile de la Kiev vor deveni tot mai puternice. La fel și vocile din Occident care spun că trimiterea de bani și arme Ucrainei este o risipă.
Cel puțin în 2024, Rusia va fi într-o poziție mai puternică pentru a lupta, pentru că va avea mai multe drone și obuze de artilerie, pentru că armata sa a dezvoltat tactici de război electronic de succes împotriva unor arme ucrainene și pentru că Putin va tolera pierderi îngrozitoare în rândul armatei.
Creșterea sprijinului străin explică parțial avantajul Rusiei pe câmpul de luptă. Putin a obținut drone din Iran și obuze din Coreea de Nord.
El s-a străduit, de asemenea, să convingă o mare parte din sudul global că nu are un interes major în ceea ce se întâmplă cu Ucraina. Turcia și Kazahstanul au devenit canale pentru bunurile care alimentează mașina de război rusă.
O schemă occidentală de a limita veniturile din petrolul rusesc prin plafonarea prețului pentru țițeiul său la 60 de dolari pe baril a eșuat, deoarece a apărut o structură comercială paralelă, dincolo de raza de acțiune a Occidentului. Prețul țițeiului din Rusia este de 64 de dolari, în creștere cu aproape 10% de la începutul anului 2023.
Putin câștigă și pentru că și-a consolidat poziția acasă, scrie The Economist. El le spune acum rușilor, în mod absurd, că se află într-o luptă pentru supraviețuire împotriva Occidentului.
Poate că rușilor obișnuiți nu le place războiul, dar s-au obișnuit cu el. Elita și-a întărit controlul asupra economiei și face o mulțime de bani. Putin își poate permite să plătească salariile de-o viață familiilor celor care luptă și mor.
Problemele Kievului
Față de toate acestea, nu e de mirare că starea de spirit de la Kiev este mai sumbră, scrie The Economist. Competiția politică a revenit, pe măsură ce oamenii se contrează pentru influență.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, și Valeri Zalujnîi, șeful armatei, s-au certat. Sondajele de opinie interne sugerează că scandalurile de corupție și îngrijorările legate de viitorul Ucrainei au afectat poziția lui Zelenski în rândul alegătorilor.
Guvernele occidentale insistă că sunt la fel de angajate ca întotdeauna în Ucraina. Dar sondajele din întreaga lume sugerează că mulți se îndoiesc de acest lucru.
În SUA, administrația Joe Biden face eforturi pentru a convinge Congresul să deblocheze fonduri în valoare de peste 60 de miliarde de dolari. Campania electorală de anul viitor va complica și mai mult lucrurile.
Dacă Donald Trump este ales președinte, după ce a promis pacea, America ar putea înceta brusc să mai furnizeze arme cu totul.
Europa ar trebui să se pregătească pentru această posibilitate cumplită – și pentru ca ajutorul american să se reducă, indiferent de cine se află la Casa Albă, scrie revista economică. În schimb, liderii europeni cotinuă ca și cum Biden va fi întotdeauna la conducere.
UE a promis Ucrainei 50 de miliarde de euro, dar banii sunt blocați de Ungaria și, posibil, de o încurcătură bugetară în Germania.
În decembrie, UE ar trebui să semnaleze că este pregătită să înceapă discuțiile pentru aderarea Ucrainei. Însă mulți cred că procesul va fi întârziat în mod intenționat, deoarece extinderea este dificilă și amenință interesele personale.
Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a fost înregistrată (în timpul unei farse telefonice) spunând că Europa este obosită. S-ar putea crede că sosirea lui Trump la Casa Albă ar putea galvaniza sprijinul pentru Ucraina, pe măsură ce Europa și-ar asuma responsabilitatea pentru propria apărare.
Un lider european, citat de The Economist, crede că sprijinul se va fragmenta de fapt.
Cel mai bun mod de a-l descuraja pe Putin
Prăbușirea sprijinului pentru Ucraina ar fi un dezastru, subliniază analiza revistei economice.
Este posibil ca, până în 2025, complicațiile războiului să înceapă să-l afecteze pe Putin. Rușii ar putea resimți din ce în ce mai mult mobilizările forțate, inflația și deturnarea cheltuielilor sociale către armată.
Cu toate acestea, a spera pur și simplu că regimul său se prăbușește nu are sens. El ar putea rămâne la putere ani de zile și, dacă o va face, va amenința cu războiul, deoarece aceasta este scuza sa pentru represiunea internă și suferința propriului său popor, observă The Economist.
Putin a distrus perspectivele țării sale, izolând-o de Europa și împingându-i în exil pe cei mai întreprinzători oameni ai săi. Fără război, goliciunea guvernării sale ar fi evidențiată pe deplin.
Prin urmare, scrie The Economist, Europa trebuie să se gândească la Putin ca la principala amenințare pe termen lung la adresa securității sale.
Rusia se va reînarma. Va avea experiență de luptă. Planificarea apărării Europei ar trebui prin urmare să fie concepută pentru a-l împiedica pe Putin să simtă slăbiciune pe flancul său – mai ales dacă se îndoiește de dorința unui președinte Trump de a interveni în cazul în care o țară NATO ar fi atacată.
Cel mai bun mod de a-l descuraja pe Putin ar fi ca Europa să-și demonstreze hotărârea, arătând chiar acum că este pe deplin angajată în favoarea unei Ucraine înfloritoare, democratice și orientate spre vest, mai scrie The Economist.
Armele contează, în special apărarea aeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune pentru a lovi liniile de aprovizionare rusești, motiv pentru care este crucial ca America să aprobe ultima tranșă de ajutor.
Deoarece arsenalele sunt deja epuizate, Occidentul trebuie să facă mai multe eforturi pentru a crește capacitatea producătorilor de armament. Sancțiunile ar putea fi direcționate mai eficient.
Acțiunea politică în Europa este, de asemenea, esențială, avertizează The Economist. Putin va ataca orașele Ucrainei și îi va submina societatea, pentru a sabota transformarea țării într-o democrație occidentală.
În semn de răspuns, Europa ar trebui să își dubleze eforturile pentru a se asigura că Ucraina progresează, cu promisiunea de bani și de aderare la UE.
