România va adera întâi cu granițele aeriene și navale la spațiul Schengen, iar speranțele sunt ca anul viitor să se finalizeze aderarea prin granițele terestre, a spus vineri premierul Marcel Ciolacu, cu ocazia unei declarații de presă, după ce a participat la lucrările obiectivului de infrastructură rutieră Autostrada Transilvania – secţiunea Cheţani-Câmpia Turzii.
„Pentru anul acesta sperăm să finalizăm în următoarele două zile negocierile pentru aderarea la spaţiul Schengen, în primul pas, aerian şi naval şi de asemenea să finalizăm cât mai mult din infrastructură. Până anul viitor, domnul ministru (n.r. – Sorin Grindeanu) şi-a asumat că vom finaliza 250 km de autostradă şi drum expres şi să ne pregătim şi pentru anul viitor, când, de asemeni, sper să terminăm negocierile pentru aderarea la spaţiul Schengen, de această dată terestru”, a spus Marcel Ciolacu.
Joi, președintele Klaus Iohannis a precizat că negocierea pe Schengen rămâne complicată, după o întrevedere informală cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul Bulgariei Nikolai Denkov pe tema aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Chestionat dacă optimismul moderat anunţat de premier pentru o deschidere măcar pentru căile aeriene din martie rămâne în continuare viabil, şeful statului a răspuns: „Mai e mult de negociat”.
„Negocierile merg mai departe. Toată lumea este foarte implicată, ca să mă exprim aşa. Sigur că, la un moment dat, dacă dintr-odată se arată o soluţie, ea poate fi pusă în termeni formali, dar încă mai avem de lucru până atunci”, a completat Iohannis.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, pe pagina sa de Facebook, că Austria „şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”.
Potrivit ziarului austriac Kurier, Viena a pus și condiții pentru Air Schengen: triplarea operațiunii Frontex în Bulgaria, banii pentru extinderea protecției frontierelor și a infrastructurii – garduri – la frontierele externe din Bulgaria și România trebuie să vină de la Comisia Europeană, creșterea controalelor la frontierele România-Bulgaria și Ungaria-România și acceptarea de către Bulgaria și România a solicitanților de azil aflați în Austria, mai ales afgani și sirieni.
