UE arată cu degetul către furnizorii chinezi pentru sprijinirea Moscovei în războiul împotriva Ucrainei, dar companiile occidentale sunt cele care produc cele mai importante componente utilizate în arsenalul de arme al Rusiei, relatează Politico.
La un summit care va avea loc în această săptămâna, Uniunea Europeană va acuza public zeci de companii chineze care furnizează tehnologie critică pentru echiparea mașinăriei de război a Rusiei. Dar, potrivit unei analize a epavelor găsite pe câmpul de luptă ucrainean, echipament produs în Occident este folosit în rachetele rusești Kalibr, în dronele Orlan și în elicopterele Ka-52 „Alligator”, menționează Politico.
Potrivit unei analize făcute de cercetătorii de la Școala de Economie din Kiev, gigantul american de semiconductori Intel se află în fruntea furnizorilor care sprijină indirect Rusia. Este urmat de compania Huawei din China, iar apoi vin Analog Devices, AMD, Texas Instruments și IBM – toate companii americane.
Importurile rusești de microelectronice, sisteme de navigație fără fir și prin satelit și alte piese critice supuse sancțiunilor au revenit la niveluri apropiate de dinainte de război, cu o rată lunară de rulare de 900 de milioane de dolari în primele nouă luni ale acestui an.
Toate acestea indică faptul că, în timp ce sancțiunile occidentale impuse după declanșarea invaziei în 24 februarie 2022 au avut un impact temporar, Moscova și aliații săi au reușit în mare măsură să reconfigureze lanțurile de aprovizionare, cu ajutorul Chinei, Hong Kongului și țărilor din imediata apropiere a Rusiei, cum ar fi Kazahstanul și Turcia, membru NATO.
„Avem o politică golită de conținut. Am pus-o pe hârtie, dar nu avem nicio infrastructură pentru ca sectorul privat să se conformeze sau pe care să o verificăm”, a declarat Elina Ribakova, director în cadrul Institutului KSE, pentru Politico. „Trebuie ca sectorul privat să impună și să implementeze acest lucru.”
Compania Intel, chestionată de presă, a anunțat că a suspendat toate transporturile către Rusia și Belarus și că respectă sancțiunile și controalele la export împotriva ambelor țări.
„Deși nu știm și nu putem controla întotdeauna ce produse creează clienții noștri sau aplicațiile pe care utilizatorii finali le pot dezvolta, Intel nu acceptă și nu tolerează ca produsele noastre să fie folosite pentru a încălca drepturile omului”, a transmis compania într-un comunicat.
Prin impunerea sancțiunilor, cele 27 de state membre UE au convenit și au implementat în comun măsuri care afectează toate sectoarele economice ale Rusiei, de la energie la sectorul bancar.
Dar aplicarea legislației este o chestiune care revine fiecărui stat membru. Unii sunt de acord cu programul. Alții, precum premierul ungar Viktor Orban, simpatizează în mod deschis cu Rusia. Iar alții, încă, sunt în conflict de interese, ca atunci când s-a constatat că soțul premierului eston, Kaja Kallas, deținea o participație într-o firmă de transport de marfă care încă mai desfășura afaceri în Rusia.
De asemenea, sunt țări precum Austria neutră, cu legături istorice cu complexul militar-industrial sovietic, ceea ce face dificil pentru politicieni să aplice măsurile adoptate la nivel comunitar.
În ciuda dovezilor privind încălcările pe scară largă a sancțiunilor, doar câteva cazuri sunt anchetate de organele de aplicare a legii. De exemplu, procurorii germani au dispus arestarea unui om de afaceri suspectat că a furnizat echipament pentru două companii rusești care produc arme.
În plus, aproape 1.600 de multinaționale occidentale continuă să facă afaceri în Rusia la aproape 2 ani de la începutul războiului.
