Sondajele interne consultate de The Economist sugerează că președintele, odată lăudat pentru rolul său în apărarea țării, a fost afectat de scandalurile de corupție din guvernul său și de îngrijorarea cu privire la direcția țării.
Când Rusia și-a început invazia, în februarie 2022, contrele politice de la Kiev s-au disipat. Disputele au reapărut însă, pe măsură ce amenințarea existențială la adresa Ucrainei s-a redus în intensitate, mai târziu în acel an.
Iaroslav Jelejniak, un deputat al opoziției, a asigurat că există încă un „acord larg” asupra chestiunilor fundamentale de securitate națională. Dar un deputat proeminent din partidul președintelui a avertizat că disputele au generat deja instabilitate.
Greșeli au fost făcute „din toate părțile”, iar încercările președintelui de a „centraliza procesul decizional” și de a „închide disidența” au un efect opus, scrie The Economist.
Au apărut fisuri nu numai pe linie politică, ci, cel mai îngrijorător, între conducerea militară și cea politică. Relațiile dintre președintele Volodimir Zelenski și comandantul său șef, Valeri Zalujnîi, sunt considerate a fi foarte rele.
Divergențele de opinie au fost semnalate pentru prima dată în vara anului trecut. Un recent interviu acordat de general revistei The Economist, în care a declarat că războiul din Ucraina a ajuns într-un impas, a scos și mai mult la iveală acest conflict.
Zelenski i-a reproșat public generalului său că a apărut în prima pagină. Într-un interviu ulterior, el a părut să-l avertizeze pe Zalujnîi să se limiteze la chestiunile militare, mai degrabă decât să „facă politică”.
O sursă guvernamentală de rang înalt sugerează că acest conflict deschis în cadrul conducerii a fost un rezultat „previzibil” al contraofensivei care „nu a mers conform planului”.
Oficialul spune că este posibil ca Zalujnîi să nu fi fost înțelept, atunci când a contrazis pozițiile publice mai optimiste ale președintelui său, dar puțini din interiorul guvernului ar putea să pună în discuție concluziile sale sobre.
În prezent, la Kiev se discută despre cine este de vină pentru eșecul contraofensivei. „Politicienii spun că generalii lor sunt niște cretini antrenați de sovietici. Iar generalii spun că politicienii sunt niște tâmpiți care se amestecă. Victoria are mulți părinți, dar nimeni nu vrea să fie părinte de un impas”, a declarat sursa guvernamentală citată de revistă.
Problemele lui Zelenski
Un alt factor este o anchetă penală care vizează modul în care s-a prăbușit apărarea în sudul Ucrainei, în debutul invaziei. Aceasta a fost singura zonă în care forțele rusești au reușit să obțină o victorie rapidă și extrem de importantă în februarie și martie 2022, creând un nou coridor terestru către Crimeea în câteva săptămâni.
Unii trădători ucraineni au ajutat la acest progres al Rusiei. Podurile nu au fost aruncate în aer așa cum ar fi trebuit. Armata a fost, de asemenea, prost pregătită.
Zalujnîi este, potrivit unor relatări, doar martor în cadrul acestei anchete. Dar acest lucru se poate transforma în ceva mai serios.
Aliații spun că posibilitatea unei acuzații penale este menită să îl țină în frâu. Angajamentul său mediatic ar putea fi văzut ca o poliță de asigurare, sugerează o sursă din cadrul Statului Major.
Zalujnîi nu și-a declarat nicio ambiție politică, dar acest lucru nu înseamnă că el nu reprezintă o amenințare pentru Zelenski. Sondajele interne consultate de The Economist sugerează că președintele, odată lăudat pentru rolul său în apărarea țării, a fost afectat de scandalurile de corupție din guvernul său și de îngrijorarea cu privire la direcția țării.
Cifrele, care datează de la jumătatea lunii noiembrie, arată că încrederea în președinte a scăzut la un prag net de 32%, mai puțin de jumătate din încrederea acordată generalului Zalujnîi – aproximativ 70%. Șeful spionajului ucrainean, Kirilo Budanov, are, de asemenea, un rating mai bun decât președintele – 45%.
The Economist nu a preciat despre ce sondaj este vorba, iar analizele făcute publice arată că Zelenski se bucură încă de o încredere mare în rândul populației.
Același sondaj citat de revistă sugerează că Zelenski riscă să piardă alegerile prezidențiale dacă se va confrunta vreodată cu comandantul Armatei. Deocamdată însă, opt din zece ucraineni sunt împotriva ideii de a organiza alegeri, care ar trebui să aibă loc în martie anul viitor.
Președintele le-a exclus, de asemenea, invocând legea marțială. Dar scăderea popularității sale ar putea totuși să-l convingă să se răzgândească. Propaganda rusă va face, fără îndoială, mare vâlvă dacă alegerile nu vor avea loc, scrie The Economist.
Planul Rusiei
Surse din serviciile secrete ucrainene spun că Rusia încearcă deja să profite de ambițiile și tensiunile existente, scrie The Economist.
Andrei Cerniak, un purtător de cuvânt al HUR, agenția de informații militare, a afirmat că există dovezi care dezvăluie noi strategii rusești pentru diferite grupuri de interese: una pentru a consolida sprijinul în Rusia, alta pentru a submina încrederea în Occident și o a treia pentru a amplifica nemulțumirile din Ucraina.
Există o campanie separată de dezinformare pentru soldații ucraineni, spune el, cu videoclipuri deep-fake care pretind că arată comandanți ce își încurajează subordonații să se predea. „Rusia nu a fost capabilă să facă ceea ce trebuie să facă pe câmpul de luptă, dar are un real succes aici”, a spus acesta.
Sursa guvernamentală de rang înalt a sugerat pentru The Economist că propaganda rusă a avut succes pentru că are material pe care îl poate folosi. Există corupție, conducerea de la Kiev este adesea ineficientă, iar Ucraina nu și-a pus economia pe o bază de război suficient de solidă.
Dar numai Rusia are de câștigat dacă președintele ar fi forțat să plece. „Unii dintre politicienii noștri nu se îngrijorează suficient de mult în legătură cu amenințarea rusă, iar asta mă înfurie. Ei cred că pot să conteste puterea, să-l distrugă pe Zelenski, iar acest lucru nu va avea nicio consecință”, a spus sursa pentru The Economist.
Pe linia frontului, Rusia se bucură de o perioadă relativ bună a războiului. Dispune de suficienți militari deoarece a recrutat oameni din regiunile sărace și din închisori. Ucraina, în schimb, se străduiește să mobilizeze noi soldați din rândul populației generale.
Șefii armatei recrutează la un nivel care abia acoperă pierderile de pe linia frontului. Dar dacă majoritatea celor mobilizați la începutul războiului știau pentru ce luptă, puțini dintre noii recruți sunt la fel de dornici, iar asigurarea cotelor de recrutare este din ce în ce mai dificilă.
Este puțin probabil ca tensiunile politice să ajute acest proces.
Îndoielile din țară și din străinătate cu privire la direcția războiului încep să ajungă și la soldații de pe front. Acestea nu par însă să fi schimbat comportamentul sau moralul în mod semnificativ, cel puțin nu încă.
„Oamenilor aflați sub foc nu le pasă dacă Zalujnîi s-a certat sau nu cu Zelenski”, a explicat un comandant.
