Declinul rublei subliniază provocările cu care se va confrunta în continuare Moscova în încercarea de a-și proteja economia, spun analiștii citați de The Economist și Wall Street Journal.
Rubla rusească a scăzut constant în ultima perioadă și a atins săptămâna aceasta minimul ultimelor 17 luni, cursul de schimb trecând de 100 de ruble pentru un dolar american. Moneda rusească a ajuns astfel să valoreze mai puțin decât un singur cent american – o pierdere de aproape 40% din valoarea sa de la începutul anului.
Rubla s-a prăbușit imediat după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. A înregistrat o creștere la sfârșitul acelui an, dar de atunci a continuat să scadă.
Acest lucru, spun experții, poate fi atribuit în mare parte faptului că statele occidentale au continuat să refuze în mare parte exporturile ruse, în special cele de energie, pe tot parcursul anului 2023.
Rusia „vinde mai puțin în străinătate – lucru reflectat în principal în scăderea veniturilor din petrol și gaze naturale – și importă mai mult”, a relatat The Associated Press.
Prin urmare, companiile au vândut ruble pentru valută străină, dolari sau euro, iar acest lucru a făcut ca rata de schimb a rublei să scadă.
Banca Centrală a Rusiei a crescut ratele dobânzilor într-o încercare disperată, dar, spun unii, zadarnică de a salva rubla, iar oficialii băncii au declarat că „nu văd niciun risc pentru stabilitatea financiară a țării”, o opinie reflectată și de președintele rus Vladimir Putin.
În vreme ce economia Rusiei este, fără îndoială, afectată, mulți observatori se întreabă acum ce efect va avea scăderea rublei asupra efortului de război al Rusiei în Ucraina, scrie publicația The Week.
Efortul de război va fi afectat
În pofida insistențelor Băncii Centrale, este puțin probabil ca majorările de dobândă „să stopeze rapid declinul monedei, cu consecințe asupra capacității lui Vladimir Putin de a purta războaie”, scrie revista The Economist.
Prăbușirea rublei a fost agravată de „sancțiunile și controalele de capital care au lăsat Rusia izolată de sistemul financiar internațional”, au observat experții publicației.
Ceea ce este probabil să se întâmple, opinează The Economist, este că „economia civilă a Rusiei va suporta problemele”, chiar dacă guvernul ar trebui să „micșoreze cheltuielile, inclusiv cele pentru forțele sale armate, pentru a reduce importurile”.
De asemenea, ratele mai mari ale dobânzilor vor „slăbi puterea de cumpărare a rușilor obișnuiți, astfel, soarta economiei Rusiei nu va fi decisă de raționamentul finanțiștilor internaționali, ci de profunzimea agresiunii lui Putin”, a continuat The Economist.
Probabil că Rusia nu va putea continua războiul la nesfârșit, deoarece declinul rublei se află într-o „tendință permanentă de depreciere”, a declarat și Oleg Ițhoki, profesor de economie la UCLA, pentru The Washington Post.
Ițhoki a adăugat că nu există prea multe lucruri pe care Banca Centrală le poate face pentru a stopa căderea rublei, în afară de introducerea unor restricții care ar izola și mai mult economia Rusiei.
„Acum este, de asemenea, un moment bun pentru ca Occidentul să accelereze sancțiunile financiare și de export pentru a limita spațiul fiscal pentru eforturile de război actuale și viitoare ale Rusiei în Ucraina și în alte părți”, a spus el.
Problemele rublei nu-l vor opri pe Putin
În timp ce situația economică din Rusia este gravă, economia țării „a rezistat mai bine decât se aștepta, datorită unei avalanșe de venituri din petrol și a cheltuielilor guvernamentale mari pentru producția legată de război”, a scris și The Wall Street Journal.
Aceasta nu este o situație fără precedent, deoarece „războiul și o rublă slabă au mers adesea mână în mână” în Rusia.
Tatiana Orlova, economist principal pentru piețele emergente la Oxford Economics, a declarat de asemenea pentru Wall Street Journal că prăbușirea rublei s-ar putea să nu fie cauzată în totalitate de război, ci pur și simplu pentru că „luna august este adesea o lună proastă pentru rublă, deoarece rușii își schimbă rublele cu valută străină pentru a-și finanța vacanțele în străinătate”.
În timp ce declinul rublei ar putea să nu aibă un impact direct asupra războiului, cursul de schimb al monedei are „o importanță simbolică puternică de indicator al sănătății generale a economiei”, a scris Jake Cordell pentru The Moscow Times.
În cele din urmă, având în vedere că războiul durează de 18 luni, declinul rublei subliniază provocările cu care se va confrunta Moscova în încercarea de a continua să își apere economia.
Adversarii Rusiei sunt de asemenea atenți la acest lucru, deoarece rubla a devenit pentru Occident un simbol al autocrației de la Moscova, a scris Carey Mott pentru revista Foreign Policy.
Banii pot „juca un rol în crearea și modelarea democrației”, a adăugat Mott, iar „liderii autoritari pot folosi aceleași instrumente pentru a controla publicul și a-și consolida autocrația”.
Așadar, deși rubla poate fi afectată, unii consideră că efortul de război al Rusiei va continua atât timp cât Putin rămâne la putere, scrie The Week.
