Prăpăstii de zeci de metri înghit cartiere întregi din întreaga lume. Fenomenul ciudat este de fapt una dintre cele mai agresive forme de degradare a solului

O stradă plină de viață din Buriticupu, un oraș din nord-estul Braziliei s-a transformat într-o prăpastie vastă de 80 de metri adâncime – o clădire de 20 de etaje ar putea încăpea în ea.

Formă agresivă de degradare a solului cauzată de ploaie și apele uzate

Șanțurile ca acesta sunt cunoscute local ca „voçoroca” sau „pământ sfâșiat” în limba indigenă tupi-guarani.
Fenomenul este rezultatul eroziunii rigolei, una dintre cele mai agresive forme de degradare a solului cauzată de ploaie și apele uzate.
Și numărul lor avansează cu o viteză îngrijorătoare, distrugând mii de case din America Latină și Africa.

Fostul ofițer de poliție José Ribamar Silveira aproape că a murit când a căzut într-un astfel de șanț. Conducea acasă de la o petrecere într-o noapte din mai 2023.

În timp ce învcerca să întoarcă mașina, bărbatul de 79 de ani a dat în marșarier și a accelerat înapoi. Era întuneric, nu existau semne de avertizare sau bariere în jurul voçorocei și înainte ca el să-și dea seama, mașina – cu el înăuntru – s-a prăbușit în prăpastia imensă.

A leșinat și s-a trezit pe fundul râpei trei ore mai târziu. După o operațiune complicată de salvare și luni de convalescență, acum poate merge fără cârje.

Experiența sa este un exemplu viu al riscurilor cu care se confruntă cei 70.000 de locuitori din Buriticupu.
Pe măsură ce apar mai multe astfel de prăpăstii, există temeri că orașul din statul Maranhão, la marginea pădurii tropicale amazoniene, ar putea fi împărțit în două. La 350 m deasupra nivelului mării, Buriticupu are aproximativ 30 de rigole, cele mai mari două fiind separate de mai puțin de 1 km.

„Dacă autoritățile nu fac nimic, aceste două șanțuri se vor uni și vor forma un râu”, spune Edilea Dutra Pereira, geolog și profesor la Universitatea Federală din Maranhão.

Ravenele fac parte din istoria geologică a Pământului de milioane de ani, dar…

Dar profesorul Pereira și alți experți cu care am vorbit au spus că rigolele existente se extind mai rapid decât ar fi normal și se tem că vor apărea multe altele noi din cauza schimbărilor climatice, care pot face precipitațiile mai intense.

Și în locurile în care orașele sunt construite fără planificarea și infrastructura adecvată pentru a face față apei de ploaie, riscul crește.
Brazilia este cea mai grav afectată țară din America Latină, dar Mexic, Columbia, Ecuador și Argentina suferă și ele de aceeași problemă. Iar dincolo de continent, sunt afectate și țări din Africa, precum Angola, Republica Democrată Congo și Nigeria – unde unele rigole au mai mult de 2 km lungime.

Acest tip de eroziune amenință terenurile agricole fertile din unele părți ale Chinei, SUA și Europa.
Nu există statistici oficiale pentru decesele cauzate de rigole, dar autoritățile din Buriticupu spun că rigolele au înghițit cel puțin 50 de case și unii rezidenți au fost nevoiți să-și abandoneze locuințele, lăsând cartierele pustii.

Cum s-a ajuns în acest punct?

Defrișarea joacă un rol important în acest tip de degradare a solului.
Buriticupu este acum un loc arid, pietros, dar face parte din pădurea tropicală amazoniană și cândva terenul de aici era acoperit de copaci.

În anii 1990 industria lemnului era în plină expansiune aici. Existau peste 50 de gatere care lucrau 24 de ore pe zi. Douăzeci de ani mai târziu, cea mai mare parte a vegetației native a orașului dispăruse.

„Ploaia a fost cea care a schimbat totul. Ploaia a adus moarte și disperare”, sursă foto: captură YT

„Problema vegetației este esențială, deoarece în timpul unui eveniment ploios, se reduce impactul picăturilor de ploaie”
Când nu există suficiente plante sau copaci pentru a absorbi ploaia… picăturile dislocă particulele de sol și apa se adună la suprafață. Pârâurile se formează și uzează solul.

Schimbările climatice pot exacerba procesul în zonele predispuse la eroziune, deoarece pot duce la precipitații mai intense.
Buriticupu se confruntă cu furtuni mai violente decât înainte, potrivit lui Juarez Mota Pinheiro, climatolog la Universitatea Federală din Maranhão.

În primele luni ale anului 2023, statul Maranhão s-a confruntat cu una dintre cele mai grave inundații din istoria sa. Peste 60 de municipalități au intrat în stare de urgență, mii de oameni au rămas fără adăpost și s-au înregistrat zeci de morți.

„Se preconizează că intensitatea precipitațiilor va crește cu 10% până la 15% [la nivel global până la sfârșitul secolului]. Poate că nu pare foarte mult, dar dacă ai din ce în ce mai multe episoade de precipitații extreme, dinamica eroziunii se schimbă”, spune Matthias Vanmaercke, de la Universitatea KU Leuven din Belgia.

El și colegul său Jean Poesen au analizat datele din peste 700 de rigole din întreaga lume și au concluzionat că, dacă precipitațiile extreme cresc cu această cantitate, ar putea dubla (sau chiar tripla în cel mai rău caz) riscurile de eroziune a rigolei.

„Vei găsi cu greu un om de știință decent care să nu fie de acord cu faptul că schimbările climatice probabil vor înrăutăți acest lucru”, spune prof Vanmaercke.

Acest fenomen afectează oameni din întreaga lume, inclusiv milioane de oameni din Africa

Capitala Republicii Democrate Congo, Kinshasa, are sute de rigole urbane – dintre care unul are 2 km lungime. Există mai mult de 165 km de rigole în orașul care găzduiește 12 milioane de oameni.

Într-o singură noapte de ploaie abundentă în Kinshasa, în decembrie 2022, 60 de persoane au murit atunci când casele lor au căzut într-o râpă.

Alexandre Kadada, unul dintre martorii celor întâmplate atunci spune: „Totul s-a întâmplat în 30 sau 40 de minute. Râpa a început să se formeze și toate casele au dispărut. Cartierul era de nerecunoscut”, spune el. „Lucrurile mele, casa mea, totul a dispărut. Mi-am salvat doar copiii și soția”.

Vecina domnului Kadada și cei patru copii ai săi s-au numărat printre victime. Soțul femeii a rămas cu handicap. Copiii domnului Kadada sunt acum speriați de cel mai mic indiciu de vreme rea.

„Ploaia a fost cea care a schimbat totul. Ploaia a adus moarte și disperare”, spune el.

„Considerăm cu adevărat că este un nou pericol geografic al Antropocenului”, spune profesorul Vanmaercke. Antropocenul este un termen folosit de unii oameni de știință pentru a se referi la vremurile recente, când activitățile umane au afectat profund planeta.

Se estimează că populația orașului Kinshasa va crește la 20 de milioane până în 2030 și la 35 de milioane până în 2050, devenind cel mai mare megaoraș din Africa, potrivit Băncii Mondiale.

Creșterea urbană necontrolată poate implica tăierea copacilor – o barieră naturală în calea eroziunii – și ocuparea ilegală a zonelor potențial instabile.

Defrișarea joacă un rol important în acest tip de degradare a solului, sursă foto: captură YT

„Sunt momente când terenul de mărimea unei case se prăbușește. Face un zgomot violent, totul se zguduie. Apoi oamenii plâng. Tristețea pe care o provoacă este o nebunie”, spune João Batista, în vârstă de 52 de ani, un mecanic care deține un atelier pe marginea unei prăpăstii uriașe.

„Mi-am pierdut 40% dintre clienți. Mulți se tem să treacă pe aici”, spune el. Dar refuză să plece.
Pentru a opri eroziunea rigolelor, orașele trebuie să construiască sisteme de drenaj adecvate pentru a controla debitul apei pluviale și scurgerile, explică profesorul Poesen, pentru a îndepărta apa din zonele vulnerabile la rigole.
Dar aceste scheme costă bani în orașele în care bugetele sunt deja restrânse.