Premierul bulgar admite problemele de la un punct vamal și spune că va invita experți olandezi și austrieci, pentru a facilita intrarea în Schengen

„Vom încerca să implicăm cât mai mult posibil partenerii din Austria și Olanda, pentru ca aceștia să vadă ce este la frontieră, pentru că nu este ușor acolo”, a declarat noul șef al guvernului de la Sofia Nikolai Denkov pentru publicația Politico.

Bulgaria va invita „experți” vamali olandezi și austrieci pentru ca aceștia să observe operațiunile de la frontiera sa cu Turcia. Sofia încearcă astfel să atenueze îngrijorările care împiedică tentativa sa de a adera la spațiul Schengen, a declarat miercuri premierul Nikolai Denkov pentru Politico.

Tentativa Bulgariei și a României de a adera la Schengen, în decembrie 2022, s-a sfârșit cu un veto din partea Austriei. Olanda s-a opus și ea aderării Sofiei, blocând însă astfel aderarea ambelor țări.

Denkov a observat că Austria și Olanda sunt cei doi sceptici cheie și a declarat că va avea joi întâlniri cu premierul olandez Mark Rutte și cu cancelarul austriac Karl Nehammer, pentru a aborda preocupările acestora.

Preocupările se concentrează în mare parte asupra migrației, în special la granița turco-bulgară, care este cunoscută ca fiind problematică și care a fost mult timp un punct de tranzit major pentru traficul de persoane, droguri și arme din Orientul Mijlociu către Europa.

„Vom încerca să implicăm cât mai mult posibil partenerii din Austria și Olanda, pentru ca aceștia să vadă ce este la frontieră, pentru că nu este ușor acolo”, a declarat Denkov, care s-a aflat la Bruxelles în această săptămână, pentru prima dată de când a preluat funcția, la începutul lunii.

El a spus că salută cooperarea cu ambele țări, care ar putea astfel să facă „recomandări tehnice” privind supravegherea polițienească a frontierei turcești. Premierul a adăugat că o unitate specială a fost creată în Bulgaria, împreună cu Europol, pentru a combate traficul de persoane.

Planul de a împărtăși expertiza vamală face parte dintr-un „proiect pilot internațional” lansat în martie de precedentul guvern al Bulgariei și este finanțat parțial de Comisia Europeană. Este o încercare de a „construi încredere” și de a arăta că „facem tot ce este posibil acolo”, a declarat Denkov.

Unul dintre principalele puncte de îngrijorare este punctul de control Kapitan Andreevo, de la frontiera cu Turcia, considerat a fi o poartă de intrare în UE pentru contrabandiști și un loc unde importatorii ar putea fi extorcați.

Despre acest punct de frontieră s-a spus că ar fi fost controlat de grupuri de crimă organizată, notează Politico, și, deși autoritățile bulgare au declarat anul trecut că au recâștigat controlul operațiunilor în timpul guvernului reformist condus de Kiril Petkov, Denkov a declarat că oficialii se confruntă în continuare cu „probleme”.

„Cunoaștem o parte dintre oamenii de afaceri care folosesc Kapitan Andreevo pentru afacerile lor ilegale”, a declarat premierul. „Dar de la cunoașterea unora dintre acești oameni până la blocarea a tot ceea ce se află acolo, este o luptă”, a adăugat el.

„Avem un succes destul de mare în acest sens. Dar nu s-a terminat încă”, a adăugat Denkov.

Pentru a încerca să facă progrese, Denkov a declarat că le va cere lui Rutte și Nehammer să se asigure că au ridicat „preocupări specifice” la care Sofia ar putea lua măsuri concrete.

„Principala noastră rugăminte pentru ei este ca, dacă definesc vreo problemă specifică, să o facă în mod clar, astfel încât să știm care este problema care trebuie rezolvată”, a declarat Denkov, adăugând că „nu a fost întotdeauna așa în trecut”.

Austria a respins pe 8 decembrie 2022 extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria, acceptând în schimb Croația. Cancelarul Karl Nehammer și ministrul de interne Gerhard Karner au invocat atunci problema migranților, ei susținând că mulţi dintre migranții neînregistraţi vin prin România sau Bulgaria.

Olanda s-a opus nominal doar aderării Bulgariei, dar România și Bulgaria sunt în acest moment într-un tandem, iar aderarea separată la Schengen este tehnic improbabilă, ceea ce înseamnă că și Haga a blocat, practic, ambele țări.

În aprilie, ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, a declarat că Viena își va menține dreptul de veto, ca un „semnal de alarmă” pentru Bruxelles până când va observa o „scădere susținută” a cererilor de azil în Austria, care are cea mai mare rată de cereri de azil pe cap de locuitor din UE.

În iunie, președintele României Klaus Iohannis a declarat că România a îndeplinit toate criteriile aderării și că speră într-o decizie favorabilă anul acesta.

 Read More