REPORTAJ. Cine sunt românii care donează sânge: „Fac și o faptă bună, mă ajută și banii”

De la începutul anului, de când valoarea tichetelor primite de cei care donează sânge a crescut de la 67 la 280 de lei, la Centrul de Transfuzie Sangvină din București vin și câte 300 de donatori pe zi, de la vreo 200 câți veneau într-o zi obișnuită. Libertatea a fost într-o dimineață la centru, pentru a vedea ce îi motivează pe oameni să doneze sânge. 

Ana Coman este studentă în anul I la masterul de Jurnalism Tematic, la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București.

E ora 9.30 dimineața, o zi friguroasă de mijloc de februarie. În fața Centrului de Transfuzie Sangvină din București este agitație. În următoarele 90 de minute, 20-30 de oameni vin pe rând la poartă, cu gândul de a dona sânge. Mulți vin fără programare și sunt opriți la intrare de un paznic.

Impedimentul aplicației mobile

Sistemul de programare online funcționează de puțin timp și lumea nu e obișnuită. Centrul de transfuzii l-a implementat în urma numărului mare de oameni care stăteau la coadă să doneze la începutul anului, după ce valoarea tichetelor a crescut de la 67 de lei la 280 de lei. Sistemul online înseamnă, în esență, descărcarea unei aplicații în telefonul mobil. Asta este un impediment pentru o parte dintre donatori. O doamnă trecută de 60 de ani mărturisește că nu îi place această dependență de telefonul mobil, nici nu știe să folosească multe aplicații. Are, în schimb, un carnet de donatoare de sânge vechi de peste 10 ani. 

„Nu asociez programarea cu donatul”, explică și un domn care a ajuns aici spontan. Nu reușește însă să intre să doneze sânge. 

Câțiva oameni încearcă să rezolve problema pe loc, însă aplicația nu mai funcționează. Alții insistă să intre, în ciuda faptului că nu au programare – spun că au venit să doneze pentru o rudă sau un prieten aflat într-o situație de urgență. Câțiva dintre cei care îl conving pe portar să-i lase să intre fără programare, mai ales pe motiv că erau „donatori vechi”, reușesc să doneze. Alții ies nemulțumiți. Este coadă și în interior.

Intrarea în Centrul de Transfuzie Sangvină din București

De ce donează sânge românii?

Măsura luată recent, de creștere a valorii tichetelor pentru donare, îi motivează pe unii. Dar nu este singurul motiv. Un donator recurent venit în dimineața respectivă la Centrul de Transfuzii București a spus că donează pentru bani, nu pentru că are  „o inimă așa de mare”. Bărbatul precizează și că e mai motivat acum să doneze, pentru că a crescut valoarea voucherelor, și că folosește banii primiți „pentru mâncare”. 

„Fac și o faptă bună, mă ajută și banii. Îi trimit mamei” – Mihai, student

Un alt domn, în trening, spune că vine pentru reducerea cu 50% la transportul în comun acordată pentru o lună. „Am venit pentru abonament, că e mai cu reducere, că mai ajută și lumea, mai fac și eu un bine”, spune el. Banii sunt un plus și pentru Mihai, un student, dar nu sunt motivul principal, susține el: „Fac și o faptă bună, mă ajută și banii. Îi trimit mamei”. Iar Cassian, un tânăr de 20 de ani care se află la a zecea donare, spune că face asta „pentru sănătate” și pentru că știe că face „o faptă bună”. 

Cassian donează sânge pentru a zecea oară

La Centrul de Transfuzii vin și persoane în ținută smart casual și job în corporații, care sunt mai puțin interesați de bani. „Nu știu care e valoarea tichetelor”, spune Marius. „Nu le folosesc, că mă simt prost să le folosesc, că nu de asta am venit”. Uneori, Marius decide spontan să vină la centru, după ce o lasă pe fetița lui la grădiniță și înainte să meargă la job. 

Și paznicul explică faptul că erau zile aglomerate și înainte de a se mări valoarea tichetelor. De pildă, când au avut loc exploziile de la Crevedia, spune el. „Când sunt evenimente, e coadă până în stradă”, spune și marchează din deget un perimetru. 

Situația donatorilor în țară

S-a stat la coadă la donare, anul ăsta, și în alte centre de transfuzii din țară. La Iași, fluxul a fost așa de mare încât au fost acceptați în clinică doar cei care donaseră în ultimii trei ani și cei cu programare, în limita a 100 de persoane înregistrate pe zi. Măsuri similare s-au luat și în Ploiești și Cluj, unde au avut prioritate persoanele cu grupe de sânge deficitare și cei cu Rh negativ. 

România este cu mult în spatele vestului Europei la donarea de sânge. 38% dintre români sunt donatori eligibili, însă numai 1,7% dintre ei vin cu regularitate la centrele din țară. Media europeană este de 10%, iar în Austria, Franța, Grecia și Cipru, jumătate dintre cei chestionați au spus că au donat cel puțin o dată în ultimul an, potrivit unui Eurobarometru.

În unele perioade din an, cum sunt lunile de vară, numărul donatorilor scade drastic. Anul trecut, centrele de transfuzii din Alba Iulia, Oradea, Cluj-Napoca și București spuneau că abia pot asigura necesarul de sânge pentru operațiile urgente. 

„Cantitatea de sânge donată în Bihor a scăzut enorm începând cu luna iulie, de la 45 de unităţi pe zi, la 30-35 de unităţi, deci cu mai mult de 20%”, a declarat, în iulie, dr. Ligia Burtă, şefa Centrului de Transfuzii din Oradea, pentru Bihoreanul. O unitate de sânge are 450 de mililitri. „Oamenii ar trebui să înţeleagă că fiecare unitate de sânge donată poate însemna o viaţă salvată”, a mai spus dr. Burtă. 

La fiecare 3 secunde, o persoană are nevoie de sânge. Cantitățile cele mai mari sunt folosite în urgență, pentru salvarea vieții victimelor din accidentele rutiere și pentru bolnavii de cancer, la care este nevoie de trombocitele pe care măduva nu le mai poate produce din cauza tratamentului de chimioterapie.

Campaniile de conștientizare funcționează

O măsură luată în vară a fost ca donatorii să primească o dobândă avantajoasă la achiziționarea titlurilor de stat Fidelis (7,3% în loc de 6,8%), dar au fost și campanii în care aceștia au primit abonamente la festivaluri de muzică. 

La nivel european, posibilitatea de a face un set de analize gratuite, reducerile acordate pe transportul în comun și reducerile de taxe sunt printre beneficiile acordate celor care merg să doneze. Unele țări, ca de exemplu Estonia, Cehia, Irlanda și Italia, oferă chiar diplome și premii. Plata în bani apare în special în țările în care populația se luptă cu sărăcia, însă la nivel global, această practică este descurajată, pe motiv că oamenii ar putea să mintă în legătură cu starea lor de sănătate, ca să treacă de etapa completării formularului și să primească bani.  

Tot mai mult se merge pe ideea că gestul de a dona este unul civic și se fac campanii de educație. Dacă actul de a dona este perceput ca esențial pentru identitatea persoanei respective (atât din punct de vedere moral, cât și emoțional), șansele să se întoarcă cresc semnificativ, sunt de părere medicii.  

De multe ori, în sprijinul statului vin ONG-urile și studenții de la Medicină. Campaniile „Donează sânge! Fii erou!” vizează organizarea periodică a unor centre de donare temporare, adesea în incinta facultăților. Delia Vasile, fost coordonator al proiectului, spune că inițiativa a pornit tocmai pentru că spitalele din București și din țară aveau rezerve scăzute de sânge. 

„Am avut persoane chiar de toate vârstele, motivația pentru majoritatea dintre aceștia fiind că își doreau pur și simplu să ajute”, spune ea, într-o discuție cu Libertatea. „Nu știau cât de importantă este donarea de sânge, nu știau cât de mare este deficitul la nivelul Capitalei sau al țării, nu știau câte vieți pot fi astfel salvate și aflau toate aceste informații prin intermediul promovărilor din perioada precampaniei”. 

O campanie „Donează sânge! Fii erou!” reușește să adune în jur de 700 de pungi de sânge, care ajută 1.400 de persoane, ne-a spus Delia.

Profilul donatorului

Noua măsură luată de autorități privind creșterea valorii tichetelor oferite donatorilor la 280 de lei pe lună ar putea diminua criza de sânge cu care se confruntă spitalele din București și din țară, cred, totuși, medicii de la Centrul de Transfuzie București cu care am vorbit.

Ei spun că au nevoie în special de donatori noi. Aceștia trebuie să aibă vârsta între 18 și 60 de ani, peste 50 de kilograme, să nu fi suferit intervenții chirurgicale în ultimele 6 luni, să nu aibă anemie și să nu sufere de anumite boli cronice (diabet, dislipidemie, boli cardiovasculare severe sau hematologice). 

Recoltarea durează cam 10 minute și pe lângă tichetele de masă, se mai primesc o zi liberă de la muncă sau facultate, decontarea transportului până la centrul de donații și o reducere cu 50% pe transportul în comun pentru o lună. Aplicațiile prin care sunt gestionate acum programările sunt BlooDoChallenge și Donorium. Oricine are un smartphone se poate înregistra rapid.  

O doamnă într-un pulover roz și o eșarfă pufoasă spune că să donăm sânge e ceva ușor și normal. S-a decis să ajute în urma unor probleme de sănătate cu care s-a confruntat familia ei: „M-au motivat copiii, am zis să donez pentru ei și pentru sănătatea mea”.