Peste 5.000 de infracțiuni de conducere sub influența alcoolului au fost constatate în primele opt luni ale anului, conform Poliției Române. O parte dintre șoferii prinși băuți la volan sunt trimiși de instanță la programe de reintegrare în cadrul Serviciului de Probațiune. Libertatea a participat la o astfel de sesiune. Infracțiunile rutiere sunt cele care aduc cei mai mulți oameni în supraveghere, spun reprezentanții instituției.
Participarea la întâlnire s-a realizat cu acordul participanților.
Două persoane au fost de acord să vorbească despre experiența lor, sub protecția anonimatului, cu reporterul Libertatea.
„Am condus după ce am consumat băutură. Era o reuniune de familie…. Mașina, de fapt, am luat-o de la părinții mei de acasă. Că eu am luat sala, am picat de trei ori la traseu și greșeala mea a fost că mi-am cumpărat mașină înainte de a obține permisul”, povestește Andrei*, 37 de ani.
„Beau, dar nu conduc”. Mesaje în sala cursului organizat de Probațiune
„Sunt în libertate”
Instanța l-a condamnat la un an și trei luni cu suspendare plus 140 de ore muncă în folosul comunității: a măturat străzi, a spălat tomberoane, a lipit abțibilduri pentru reciclare.
„Am fost foarte speriat după ce s-a întâmplat. Mi-era frică să nu ajung la închisoare. Să-mi pierd familia… este pe primul loc în viața mea”, continuă el. Familia i-a spus că este dezamăgită de ceea ce a făcut, dar l-a și încurajat.
Mi-au spus să am încredere în Dumnezeu că o să treacă. Și mulțumesc lui Dumnezeu. Sunt în libertate. Îmi îndeplinesc sarcinile pe care le am de făcut.
Andrei, șofer condamnat pentru că a condus sub influența alcoolului:
Andrei spune că cele 7 sesiuni de la programul Drink and Drive, organizat de Serviciul de Probațiune București, l-au ajutat să se echilibreze psihic.
„Voi fi foarte atent, dacă îmi iau permisul, să nu mă urc vreodată la volan băut, pentru că nu vreau să fie consecințe grave, să fac un accident”, povestește bărbatul.
Este unul din cei 13 șoferi care participă, obligați de lege, la programul dezvoltat pentru a reduce recidiva în rândul șoferilor care se urcă la volan sub influența băuturilor alcoolice.
Motivele „justificabile” pe moment
Povestea lui Andrei nu e foarte diferită față de cea a celor cu care împarte programul. Fiecare s-a urcat la volan după ce a băut din diverse motive care pe moment li s-au părut justificabile: „am mers cu mașina la spălat la miezul nopții, pentru că atunci nu e aglomerat”, „am avut o urgență medicală în familie”, sau „eram la un pahar şi am rămas fără țigări”.
„Dumneavoastră toți vă aflați aici pentru ce? Am condus băut, da?”, întreabă și răspunde Elena Ghica, consilier de probațiune. „Care au fost consecințele acestei fapte?”, continuă femeia.
Elena Ghica ține cursul pentru șoferii condamnați că au condus sub influența alcoolului
Anturajul
Cei 13 bărbați prezenți spun: „dosar penal”, „am rămas fără permisul de conducere”, „rușine”, „discriminare în anturaj”. Aducerea în discuție a anturajului se transformă în minute bune de schimb de replici.
<strong>Participanții la grup povestesc cum sunt luați peste picior în anturaj atunci când refuză un pahar: „Te-ai pocăit?”, „Nu te lasă nevasta?”, „Ești bolnav?”</strong>
Ne aflăm într-o încăpere din sediul unde își desfășoară activitatea Serviciul de Probațiune București. În mijlocul încăperii este un afiș mare, cu patru imagini cu diverse tipuri de mașini. Scrie: „Tu decizi în ce mașină vei călători în drumul tău spre casă”. Imaginile arată un taxi, o mașină de poliție, o ambulanță, un dric. Bărbații sunt așezați pe scaunele care dublează trei dintre cei patru pereți ai încăperii.
Sala de consiliere Drink and Drive din cadrul Serviciului de Probaţiune Bucureşti. Foto: Agerpres
Drink and Drive
Același program se desfășoară la toate serviciile de probațiune din țară.
„Scopul constă în reducerea recidivei în rândul acestei categorii de condamnaţi, prin producerea de schimbări la nivel cognitiv şi comportamental, precum şi îmbunătăţirea siguranţei rutiere prin scăderea numărului de victime ale accidentelor rutiere cauzate de consumul de alcool”, arată descrierea programului de pe site-ul instituției.
Programul este structurat în opt sesiuni de aproximativ 3 ore. Au trecut două săptămâni de la ultima sesiune, așa că sesiunea numărul 7 începe cu o scurtă recapitulare. În același timp, cei prezenți se semnează pe o foaie. Toate cele opt sesiuni sunt obligatorii.
<a href=”https://www.libertatea.ro/stiri/ce-este-probatiunea-cine-ajunge-acolo-3080661″ target=”_blank” rel=”noreferrer noopener”>Serviciile de Probațiune din România</a> s-au înființat în anul 2001. În esență, probațiunea îmbină partea de control și supraveghere cu partea de suport și asistență şi este o alternativă a pedepsei cu închisoarea.
„Programul Drink & Drive se organizează de câte ori este nevoie, deoarece acest program este cel mai recomandat persoanelor care au săvârșit infracțiunea de conducere sub influența alcoolului, iar deseori este desemnat prin sentința penală de către instanța de judecată”, explică Elena Ghica.
Contravenție și infracțiune
Și cei 13 bărbați prezenți la program sunt aici pentru că i-a obligat instanța. În spectrul justiției, „pedeapsa” lor este dintre cele considerate „ușoare”. Asta pentru că nu au provocat accidente cu victime.
„Care este diferența dintre contravenție și infracțiune”, întreabă consiliera de probațiune. „Consecințele sunt mai grave”, vine răspunsul completat pe mai multe voci.
Discuția ajunge la omor din culpă. „Cum îl definim?”, întreabă consiliera de probațiune. „Fără să vrem, dar ar fi trebuit să prevedem”, vine răspunsul.
Șoferii care se urcă băuți la volan riscă închisoarea de la unu la cinci ani sau amendă, conform Codului Penal. Însă legea indică o limită (0,80 g/l alcool pur în sânge) care face diferența între contravenție și dosar penal.
Astfel că Poliția raportează numărul infracțiunilor (adică șoferii cu dosarele penale) și nu numărul contravențiilor (șoferilor prinși băuți la volan dar cu o alcoolemie sub limită). Statisticile din anii precedenți, transmise de IGPR la solicitarea Libertatea, arată că peste 20.000 de conducători auto sunt prinși anual la volan sub influența alcoolului. România se afla în același timp pe primul loc din Uniunea Europeană la accidente rutiere mortale.
Legea Anastasia
Din această vară, a intrat în vigoare Legea Anastasia, care prevede ca șoferii care se urcă la volan sub influența alcoolului, a drogurilor sau fără permis de conducere și fac accidente mortale ajung direct la închisoare. Această lege poartă numele unei fetițe de 4 ani care a murit după ce a fost accidentată de o femeie care conducea fără să aibă permis de conducere.
„Programul Drive and Drugs ar trebui să se mai înființeze”, glumește unul dintre bărbați. „La câte vezi acum la știri”, continuă el.
În perioada 1 ianuarie – 20 august 2023, la nivel național, au fost constatate 5.375 de infracțiuni de conducere sub influența alcoolului;
În aceeași perioadă, au fost constatate 1.880 de infracțiuni de conducere sub influența unor substanțe psihoactive, arată Poliția Română.
Obiectivul acestui program este ca cei prezenți, fiecare cu antecedentul condusului sub influența alcoolului, să nu mai conducă după ce au consumat, nu să renunțe la băut complet, explică Elena Ghica.
Aici li se prezintă două alternative. Singurele existente.
Beau, dar nu conduc!
Nu beau să pot conduce!
Pânza de păianjen
Sesiunea continuă cu un joc – pânza de păianjen. Cine este păianjenul? Recidiva. Iar pânza de păianjen poate fi orice eveniment din viață care devine o situație de prizonierat. În cazul de față, consumul de alcool și argumentele pe care le folosesc cei care sunt prezenți:
presiunea prietenilor;
lipsa afectivității;
jocurile de noroc/o altă adicție;
situații de familie;
necazuri/supărări;
plăcere.
Următoarea etapă a jocului este identificarea unor mecanisme/imbolduri de a pleca de pe pânza de păianjen:
sănătatea;
rușinea;
familia/copiii;
credința în Dumnezeu;
legea, răspund participanții.
De unde vine salvarea
La finalul programului, absolvenții acestuia vor primi câte o diplomă, precum și o listă cu instituțiile unde pot cere ajutor gratuit. Lista le recomandă participanților să apeleze la medicul de familie, la Alcoolici Anonimi (AA), la spitale de psihiatrie, sau la diverse ONG-uri, precum ALIAT.
„Îmi fac munca cu dăruire și am satisfacția profesională că prin munca mea contribui la prevenirea recidivei persoanelor, iar specific în cazul programului Drink & Drive, contribui la îndeplinirea obiectivului final al acestui program, respectiv de a stabili o schimbare comportamentală la nivelul participanților, scăzând riscul ca pe viitor să se mai urce la volanul unui autovehicul după ce au consumat alcool”, descrie consiliera de probațiune munca pe care o face de peste 6 ani.
A decis să se interneze la dezalcoolizare
„Eu am avut 3,28 la mie în sânge. Campion”, se descrie Marius*, 51 de ani. A rămas fără permis de conducere fiindcă a condus după ce a băut țuică toată noaptea cu un vecin. Seara nu găsise un loc bun de parcare, iar dimineața s-a urcat la volan să mute mașina și aproape a călcat niște vecine. „M-a pus Michiduță”, spune el.
Marius a primit supraveghere 1 an și 10 luni. Și a mai luat o decizie: după ce va termina sesiunile programului, se va interna la dezalcoolizare.
