Localnicii din Plauru, unde miercuri au fost identificate resturi de dronă, spun că aceasta le-a trecut, duminică noaptea, pe deasupra capului. S-au speriat rău. „Sub tocul uşii m-am pus şi n-am mai ieşit din casă”, povestește o femeie din sat. Reacția autorităților, care au confirmat, după ce inițial au negat categoric, i-a pus și mai mult pe gânduri.
„Pe la 3 şi ceva a fost prima. S-a auzit «Zzzzz». Asta era drona. Apoi, mitraliera: «T-d-d-d-d». După aia au bubuit-o. Dintr-odată s-a auzit: «Vvvbuum». Toată casa tremură când o bubuie”, descrie Mariana Nedelcu, 65 de ani, noaptea de duminică spre luni, 3-4 septembrie.
E felul în care femeia resimte, în ultimele luni, atacurile armatei ruse asupra portului Ismail din Ucraina. Locuieşte în satul Plauru, din comuna Ceatalchioi, judeţul Tulcea. La o aruncătură de băţ de portul ucrainean, peste Dunăre.
„Era deasupra casei la cum zâzâia”
Numai că, în acea noapte de duminică spre luni, pentru familia Nedelcu, aceste zgomote s-au auzit mult mai aproape.
„Simţeam că drona e deasupra casei noastre, n-o vedeam, dar aşa de tare se auzea. Nevastă-mea s-a pus sub tocul uşii. De frică”, spune soţul său, Alexandru Nedelcu, 68 de ani.
Alexandru Nedelcu explică ce înseamnă să trăiești cu teama că o dronă a armatei ruse ți-ar putea cădea pe casă
„Sub tocul uşii m-am pus şi n-am mai ieşit din casă”, confirmă şi femeia. Spune că ea doarme în cameră cu papagalul ei. „Ăla, când a început zâzâitul, a luat-o pe şifonier. Apoi, buf!, jos, se zbătea, nu ştia cum să mai fugă”.
„Era deasupra casei la cum zâzâia. Era foarte puternic zgomotul. Eu aşteptam să t-d-d-d-d-d, să tragă în ea”, o completează domnul Nedelcu.
Se întâmpla spre dimineaţă, dar nu era încă lumină. Cei doi nu mai dormeau de câteva ore. Ploua torenţial.
Numai că ultima dronă n-a mai respectat rutina explozivă a nopţilor cuplului. „Zzzzz” şi-apoi gata. „Ori n-au mai bubuit-o, ori, de la ploaie, n-am auzit când a căzut”, încearcă cei doi să-şi explice. Dar, drept să spună, nu ştiu ce s-a întâmplat cu adevărat.
Dimineaţa, au vorbit cu singurul vecin de pe o rază de 200 de metri. Omul zicea că, la fel, a auzit drona deasupra casei, numai că el e convins c-a şi bubuit. Sperietura i-a marcat pe toţi, dar măcar au sentimentul că au scăpat.
Îl invită pe Iohannis să vadă cu ochii lui „exploziile care fac ziuă în toiul nopţii”
Când au auzit mesajul președintelui României, care a spus marți „am verificat absolut tot și pot să liniștesc populația, nu a existat nimic ce a ajuns în România”, lângă teamă s-a instalat și furia.
„Ce zice Iohannis: «domnule, staţi liniştiţi!». Păi, fratele meu, vino tu şi stai aici şi să te văd dacă eşti liniştit! Să vezi tu exploziile alea care fac ziuă în toiul nopţii. Păi, cade casa pe noi dacă mai continuă aşa”, oftează doamna Nedelcu.
Portul ucrainean Ismail, ținta armatei ruse, văzut de pe malul românesc
Frica începe să alunge oameni din sat
Mai sunt doar câteva case locuite în Plauru. Şi acelea, aflate la câteva sute de metri una de alta. De când a început războiul, cel puţin o locuinţă a fost părăsită, spune primarul Tudor Cernegă. Oamenii au plecat de frică.
Să fi rămas vreo 10-20 locuitori în sat, spun cetățenii adunați la birtul din Ceatalchioi. Când vin nepoţii la vreun bunic, populaţia aproape se dublează.
Casele au acoperiş din stuf şi pământ în jur. Dacă n-au căzut deja, gardurile imită cel mult unghiul turnului din Pisa. Asfalt n-a văzut Plauru de la întemeiere. Un singur sfat au localnicii pentru străini: să nu vină cu maşinile prin zonă, că e păcat să le strice.
Niciunul nu ştie nici unde, nici dacă drona pe care ei au auzit-o a picat, în cele din urmă. „Dar n-avea unde să se ducă, că doar nu era s-o-ntoarcă şi să meargă înapoi, spre Ucraina”, încearcă Alexandru Nedelcu un răspuns logic.
Geolocalizarea unui lan de păpușoi
Numai că, pe teren, aşa-zisa dronă rusească a rămas greu de găsit. În ultimele zile, mai mulţi analişti cu pregătire militară au încercat să repereze, de la distanţă, locul în care drona rusească s-ar fi prăbuşit.
„Zona estimată a accidentului = malul românesc al râului, zona în jur de 45.328864, 28.803601”, au postat pe Twitter membrii comunităţii Geoconfirmed, preluaţi apoi de site-ul defenseromania.ro.
Pentru a ajunge la coordonatele geografice trebuie să parcurgi kilometri buni de la asfalt, călare pe un dig ce serveşte drept drum şi căruia timpul, ploile şi neglijenţa i-au săpat gropi adânci sub formă de cratere. Digul e opera lui Ceauşescu, care ar fi vrut să mai câştige nişte teren agricol în Delta Dunării. Arareori vezi maşini personale pe această bucată de pământ. Numai Poliţia de Frontieră ce se mai încumetă să schimbe în viteza a doua.
Așa arată zona indicată de specialiștii de la Geoconfirmed
Iar zona indicată cu precizie, latidudine și longitudine, este, de fapt, un lan de porumb, căruia seceta din această vară i-a lăsat ştiuleţii atât de mici încât nici nu merită osteneala de a-i culege. Niciun picior de om nu pare să mai fi călcat pe acolo de multă vreme.
Nici urmă de dronă în păpuşoi. Iar în jur, fie pârloagă, fie foste canale, în care stuful a crescut cât Gulliver.
Drona din pădurea adormită
Alţi analişti, alte coordonate. O echipă de investigaţie a postului german de televiziune NTV, citat de SpotMedia, susţine că drona ar fi căzut mai aproape de graniţă, înspre Dunăre. Punctul indicat se află într-o pădure vizitată doar de PET-urile pe care le mai aduce Dunărea, când se umflă. Fix între dig şi Dunăre, acolo e păduricea, acolo ar fi căzut şi drona, susţin jurnaliştii germani.
La faţa locului, însă, vegetaţia virgină nu lasă o vizibilitate mai mare de 4-5 metri. Cei aproximativ 400 de metri de lăţime a pădurii sunt extrem de greu de parcurs fără echipament special. Copacii au crescut liberi după Revoluţie, spun localnicii, pentru a opri Dunărea să treacă peste dig.
Pădurea în care s-a căutat drona
Peste tot, arbori uscaţi şi căzuţi sau pe cale să se usuce şi să cadă. Pe pământul moale, necălcat de om, doar urme de animale. În absenţa bombardamentelor din portul Ismail, pădurea e cu adevărat adormită. În punctul indicat de investigatorii nemți, nici urmă de dronă.
Militarii români caută la pas
Pe digul care desparte lanul de porumb de malul împădurit al Dunării, ne întâlnim, miercuri, după prânz, cu doi soldați tineri. Sunt în misiune. „De luni căutăm pe aici”, spune unul dintrei ei. Nu sunt singuri. E un întreg pluton aici, venit de la Babadag. Acolo e Regimentul 307 Infanterie Marină „Heracleea”. Infanteriștii marini au puțină experiență în cercetarea terestră, nu e principala lor funcție în armată.
În plus, soldații nu au vreun sistem diferit de căutare a locului unde ar fi putut cădea drona decât simpli cetățeni. Iau la pas fiecare hârtoapă plină de stuf, fiecare hățiș împăienjenit. Caută cu picioarele și cu ochii, atât. Ar fi mers cu camionul, de ce să mintă, dar riscul de a se răsturna pe hârtoapele săpate în digul ce serveşte drept drum era prea mare.
N-au și ei o dronă, mică, să vadă de sus, de genul celor care bâzâie în weekenduri prin parcurile bucureștene? „Drone? De unde?”, ne răspunde un alt militar, un senior, care conduce alt grup de cercetași. Adaugă, apoi, că nu le-ar ridica nici dacă le-ar avea, ca să nu suscite suspiciunile vecinilor din Ismail. „Ei nu reacționează bine când văd drone”, insistă.
Beretă pe cap, vestă antiglonț, rucsac burdușit în spate și cască atârnată la brâu, militarii cu care am vorbit spun că au bătut degeaba pământurile din nordul Dobrogei în cele trei zile de cercetări. Câteva zeci de soldați – și până la 50 poate să aibă un pluton – nu reușiseră să identifice locul în care s-a prăbușit atunci când ne-am întâlnit cu ei.
Primarul mai tare ca armata
Tudor Cernegă, primarul din Ceatalchioi, le explică reporterilor Libertatea unde a a găsit resturile de dronă
A reuşit însă Tudor Cernegă, primarul din Ceatalchioi, încă din dimineața zilei de miercuri.
El spune că i-a luat nu mai mult de două ore să ajungă la fragmentele dispozitivului. „Trebuie să știi să cauți”, a povestit edilul, într-un interviu pentru Libertatea.
Există o bucăţică de loc unde a luat foc acolo. Dar s-a stins de la ploaie. Este acolo și urma unei mici explozii, se vede suflul. Sunt și resturi, sunt sălciile negre. Nu e atât de mare zona exploziei.
Tudor Cernegă, primar Ceatalchioi:
După ce au primit primele indicii, perimetrul de lucru al soldaților s-a restrâns semnificativ. Au rămas în continuare la datorie, să vadă dacă mai pot găsi și alte fragmente. Ziua de muncă s-a încheiat, pentru vreo zece dintre ei pe seară, la birtul din Ceatalchioi, cu planuri pentru următoarea zi de investigații și înscrieri la masa de la popotă.
Militarii se hidratează la birtul din Ceatalchioi după o zi de căutări
Vine și ministrul, localnicii comentează: „Avea coloană, cum altfel?”
Miercuri, după prânz, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a sosit în satul Plauru pentru a anunța că au fost găsite fragmente de dronă. Localnicii nu au știut că vor primi o vizită atât de importantă. „Mai bine că nu l-am văzut, la cum merge țara asta”, comentează unul dintre localnici și se întoarce la treburile lui. „Am văzut că a plecat cu mașina, avea coloană, cum altfel?”
A fost o vizită scurtă la Plauru, urmată de o serie de declarații în care ministrul recunoștea, de fapt, că a negat degeaba. Oficialii MApN au anunțat public că aveau „indicii” încă de marți seara. Niciun cuvânt despre cine a descoperit propriu-zis fragmentele de dronă, dar au dat de înțeles că armata a avut totul sub control.
„Pentru că noi am acoperit o zonă foarte mare, inclusiv zona despre care au fost discuții în spațiu public și confirm că în această zonă s-au găsit bucăți care pot fi de dronă”, a spus Angel Tîlvăr.
Explicațiile nu îi conving pe oamenii din Ceatalchioi care analizau problema, cu o bere în mână, la birt. „Stimate domn, nu e de râs, că noi trăim cu frică aici. Și cum să stăm liniștiți când ditai șefii țării spun uite drona, nu e drona?”
Cum explică MApN răsturnarea de situație
Generalul de brigadă Constantin Spânu, purtătorul de cuvânt al MApN, a explicat, într-un dialog telefonic cu reporterii Libertatea, de unde vine răsturnarea de situație.
„Nicio țară din lume nu are capacitatea tehnologică de a detecta obiecte de dimensiuni așa mici, în timp real, cu asemenea precizie”, spune el.
Acesta precizează că datele primite de la sistemele de supraveghere a spațiului aerian sunt „coroborate de fiecare dată cu observații în teren, mergem și discutăm cu cetățenii”.
Radarul nu trece prin obiecte solide. Or, la înălțime foarte joasă nu ai cum să ai precizie în detecție, pentru că ai vegetație, ai relief. Acolo sunt probleme.
Constantin Spânu, purtător de cuvânt al MApN:
În plus, susține ideea că fragmentele de dronă au fost identificate de armată încă de marți seară, și nu miercuri dimineață, de primarul din Ceatalchioi. „Vă spun cu siguranță că noi, marți seară, am avut primele indicii de la echipele din teren că există premise ca acolo să fie resturi”, declară purtătorul de cuvânt al MApN.
„Ceea ce am spus luni, că nu confirmăm că o dronă ar fi lovit teritoriul românesc, este corect. Astea erau datele pe care le aveam la acel moment. Eu nu pot să spun nici acum că a explodat o dronă, pentru că noi am găsit niște resturi, iar echipa de investigație asta trebuie să lămurească: proveniența și natura evenimentului”, încheie oficialul MApN.
Primarul din Ceatalchioi: „Mă bucur că ministrul nu a muşamalizat. M-a uns la inimă”
După întâlnirea cu ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, primarul din Ceatalchioi, ne declara miercuri următoarele: „Mă bucur că domnul Tîlvăr nu a muşamalizat. N-am crezut, dar m-a uns la inimă”
Localnicii mi-au spus: „Nu te da cu ei, că nu poţi să ne chiorăşti pe noi. Ce, noi suntem surzi, proşti şi ăia sunt deştepţi?”. Pentru noi, localnicii, e lucru mare să nu ascunzi adevărul.
Tudor Cernegă, primar Ceatalchioi:
