Parlamentul European va dezbate și va vota pe 14 martie, la Strasbourg, rezoluția „Restituirea tezaurului național românesc însușit ilegal de Rusia”, fiind pentru prima dată în ultima sută de ani când această chestiune este discutată la un asemenea nivel, a relatat Mediafax.
Adoptarea rezoluţiei inițiate de europarlamentarul Eugen Tomac va însemna un semnal politic important și un instrument pe care România îl poate folosi în favoarea sa, după ce războiul declanșat de Rusia în Ucraina se va termina, în cazul în care UE va relua relaţiile cu țara condusă de Vladimir Putin.
BNR a inaugurat marți, 5 martie, în sediul Parlamentului European de la Bruxelles, expoziţia „Tezaurul Băncii Naţionale a Românei, trimis la Moscova şi niciodată returnat – o datorie mai veche de un secol”, a relatat Agerpres. Scopul este de a aduce în atenţia Europei documente, arhive şi imagini care descriu pierderea de către România a Tezaurului depus în custodie la Moscova în timpul Primului Război Mondial.
Recent, ambasadorul Moscovei la București, Valeri Kuzmin, a lăsat de înțeles că Rusia nu va mai returna României tezaurul dus la Moscova acum 100 de ani și că această problemă este „o pisică moartă scoasă de la naftalină”.
România a dus Tezaurul BNR în Rusia în 1916 și 1917, pentru siguranță, dar nu l-a mai primit înapoi
Intrând în război alături de Antantă în august 1916, România era într-o situație grea. De aceea, în septembrie 1916, BNR a luat măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului din aur, se arată pe site-ul instituției conduse din 1990 de guvernatorul Mugur Isărescu.
Din cauza avansului trupelor Puterilor Centrale către București, Familia Regală, Guvernul, Parlamentul și alte instituții s-au refugiat la Iași. Aici s-a mutat temporar și sediul BNR, începând cu noiembrie 1916. În pragul iernii anului 1916, teritoriul era ocupat în proporție de două treimi de armatele Puterilor Centrale, iar o mare parte a populației se deplasase în estul țării, unde îndura frigul, foametea și bolile acelei perioade.
În aceste condiții, guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului BNR în Rusia, singurul stat aliat cu care România se învecina atunci. Guvernul român și reprezentanții BNR au semnat cu reprezentantul Imperiului Rus convenția privind primul transport la Moscova. Conform acordului semnat la Iași, valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.
Primul transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1.738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României, este vorba despre 1.735 de casete cu monede și trei cu lingouri, și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile reginei – 7 milioane lei. Cele 1.740 de casete au fost depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, în compartimentul rezervat Sucursalei din Moscova a Băncii de Stat a Rusiei.
În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și astfel a avut loc al doilea transport la Moscova. De această dată, trenul a dus atât valori ale BNR, cât și ale altor instituții, printre care Academia Română, Arhivele Naționale, ministere și biserici. În cele trei vagoane cu valori ale BNR, depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, erau „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., ca și partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”. Valoarea totală a transportului din iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei.
În total, în cele două transporturi, din decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 de tone de aur fin.
Tezaurul BNR depus la Moscova nu a mai fost însă niciodată returnat României.
