Deși autoritățile susțin că au acordul Comisiei Europene pentru majorarea ținței de deficit bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile totale ale statului, de la 4,4% din PIB la 5,5%, acesta nu este unul scris, ci doar verbal, au declarat pentru Libertatea surse oficiale din Comisia Europeană și Guvern.
Ținta oficială de deficit bugetar pentru România este în continuare cea de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB), iar țara noastră ar putea fi „sancționată” de către Comisia Europeană anul viitor în funcție de mărimea deviației și de modul în care a încercat să rezolve problema.
România a intrat în procedură de deficit excesiv în 2020, ca urmare a depășirii deficitului de 3% statuat în tratatele europene în anul 2019.
Țara noastră a consemnat un deficit de 4,6% din PIB în acel an, față de o țintă de 2,76%, ca urmare a majorării cheltuielilor de personal și a celor sociale, respectiv salariile bugetarilor, pensiile și pensiile speciale. La acel moment, la guvernare se aflau PSD și ALDE.
În 2020, anul declanșării pandemiei de coronavirus, deficitul a atins 9,8%. Țara noastră și-a asumat reducerea graduală a acestuia la 8,0% în 2021, 6,2% în 2022, 4,4% din PIB în 2023 și 2,9% din PIB în 2024.
Din luna aprilie anul curent au existat dezbateri în coaliția de guvernare, ca urmare a descoperirii unei „găuri” bugetare de 20 de miliarde de lei.
România negociază cu Comisia Europeană creșterea deficitului față de ținta stabilită și, concomitent, a majorat o serie de taxe și a introdus măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.
„Prima dată se așteaptă să se vadă unde ajungem cu deficitul. După aceea se uită la deficitul pe 2024, și abia apoi încep discuțiile”, au declarat surse oficiale pentru Libertatea.
„Nu prea au altă variantă. Vedem ce măsuri/sancțiuni vor lua”, au mai spus acestea.
Conform surselor, nu există un document convenit cu Comisia care să prevadă deficit de 5,5%, așa cum au declarat mai mulți oficiali români, ci există doar un „acord verbal”.
Ce spune Comisia Europeană
Întrebată de către Libertatea dacă ținta de 5,5% a fost acceptată oficial, Comisia Europeană susține că „monitorizează îndeaproape finanțele publice ale României” și vorbește în continuare de ținta de 4,4%.
„Recent, România a adoptat un pachet de măsuri de economisire fiscală pentru 2024, care se ridică la un total de aproximativ 1,5% din PIB atunci când vor fi complet introduse treptat (conform estimărilor noastre preliminare). Acest pachet merge în direcția bună, dar nu pare suficient pentru a aborda provocările fiscale ale României”, a precizat Comisia Europeană, într-un răspuns pentru Libertatea.
Judecata de la anul
Aceasta va publica proiecții bugetare actualizate pentru România în previziunile sale din luna noiembrie, iar în aprilie 2024, Eurostat va publica datele validate pentru anul 2023.
Pe această bază, Comisia va evalua apoi măsurile luate de România ca răspuns la recomandarea Consiliului privind procedura de deficit excesiv. În cazul în care România nu atinge obiectivul de 4,4% din PIB, Comisia va efectua o evaluare amănunțită a motivelor nerespectării recomandării procedurii de deficit excesiv a Consiliului și, dacă este necesar, va prezenta Consiliului propuneri privind alte măsuri.
Comisia Europeană:
De ce nu există rectificare bugetară
Aceasta este și cauza pentru care România nu a făcut rectificare bugetară în acest an. Conform unei surse oficiale, adoptarea unei rectificări ar fi însemnat ca Guvernul să își asume oficial un deficit bugetar mai mare.
În acest moment, Guvernul obligă instituțiile și autoritățile locale să transfere bani către Fondul de rezervă bugetară , iar de acolo transferă către acelea care au nevoie.
Executivul european susține că nu poate dezvălui conținutul discuțiilor cu partea română.
„Există un dialog constant, aprofundat și constructiv cu autoritățile române pentru a înscrie finanțele publice ale României pe o traiectorie sustenabilă”, arată Comisia Europeană.
Se pierd fondurile europene?
De asemenea, întrebată dacă există riscul blocării fondurilor europene sau a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă România nu îndeplinește ținta de 4,4% la deficit, așa cum au afirmat autoritățile române, Comisia a răspuns: „Nu speculăm cu privire la scenarii ipotetice. Reamintim că există dialoguri constructive constante între Comisia Europeană și toate statele membre, inclusiv cu România, cu privire la punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență”.
Sarabanda procentelor
Prim-ministrul Marcel Ciolacu și Marcel Boloș, ministrul de Finanțe. FOTO: Inquam Photos / George Călin
Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, au avansat de mai multe ori ideea de majorare a deficitului.
„Noi încercăm în continuare să ne încadrăm în 4,4%, asta este ţinta asumată de către România, dar avem şi această discuţie că este posibil să depăşim acest deficit. Sub nicio formă nu vom avea un deficit mai mare de 6%. Conform uzanţelor, el trebuie să fie cel puţin cu 0,5% mai mic decât 6,2, cât a fost anul anterior”, declara premierul Marcel Ciolacu, în data de 26 octombrie, conform Digi24.
Ciolacu a mai spus că a reușit să evite plata unei amenzi de 0,5% din PIB.
Concomitent, Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a vorbit de mai multe ori de ținta de 5,5%.
„Într-adevăr, avem un angajament faţă de Comisie de 4,4% din PIB prevăzut în Programul de Convergenţă, care înseamnă circa 70 de miliarde de lei pentru deficitul bugetar. Noi, în discuţiile cu Comisia Europeană, ţinta pe care o urmărim e 5,5% din PIB, ceea ce înseamnă o deviaţie aproape cu 1% din programul asumat împreună cu Executivul UE”, a spus și acesta la DigiFM.
Creșterea acestuia înseamnă că statul se va împrumuta mai mult de pe piața liberă pentru a-și suplini necesarul.
România va atinge în acest an un Produs Intern Brut (PIB) de 1.600 de miliarde de lei, astfel că 1% este echivalent cu 16 miliarde de lei, adică peste 3,2 miliarde de euro.
Foto: gov.ro
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/05/f-33.jpg)
