România, pe locul 49 din 180, în indexul privind libertatea presei al organizaţiei Reporteri fără Frontiere: „Siguranţa jurnaliştilor rămâne un motiv de îngrijorare”

Atacurile politice asupra libertăţii presei, inclusiv detenţia jurnaliştilor, suprimarea instituţiilor media independente şi difuzarea pe scară largă a dezinformării, s-au intensificat în mod semnificativ în ultimul an, potrivit indexului anual al libertăţii presei în lume publicat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) și citat de agenția News.ro. România e un „teren fertil pentru investigații de impact”, dar lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea și dificultățile financiare „subminează încrederea în mass-media”.

Indexul clasifică 180 de ţări în funcţie de capacitatea jurnaliştilor de a lucra şi de a relata liber şi independent. România este pe locul 49.

Potrivit RSF, România are „un peisaj mediatic divers şi relativ pluralist, care oferă un teren fertil pentru investigaţii de interes public cu impact puternic”.

Cu toate acestea, lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte finanţarea mass-mediei, în special de către stat, precum şi dificultăţile de pe piaţă „subminează fiabilitatea informaţiilor şi încrederea în mass-media”.

În ţara noastră, „siguranţa jurnaliştilor rămâne un motiv de îngrijorare, deoarece aceştia sunt adesea ţinta unor atacuri, ameninţări şi intimidări. În cazul campaniei de hărţuire şi de denigrare de profil înalt împotriva reporterului Emilia Sercan, autorităţile nu numai că nu au făcut dreptate, dar au fost suspectate de complicitate. Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informaţii căutând să obţină o putere şi o influenţă mai mare pe fondul războiului din Ucraina şi al altor conflicte internaţionale”.

În plus, justiţia încearcă din ce în ce mai mult să forţeze mass-media să îşi dezvăluie sursele. Numărul de procese abuzive (SLAPP) a crescut, în timp ce hotărârile judecătoreşti nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei, arată organizația.

„Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor”

Marile grupuri media europene, cum ar fi Ringier, PPT Group şi Dogan Media International, sunt prezente pe piaţă alături de jucători locali mari şi mici (inclusiv Intact Media Group, RCS&RDS, Hotnews, G4Media, Recorder, Rise Project şi PressOne), obserrvă RSF.

Piaţa este diversificată, dar fragmentată, cu multe canale de televiziune a căror sustenabilitate este fragilă. Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând mass-media într-un instrument de propagandă, se arată în raport.

În România, mass-media sunt lipsite de independenţă şi suferă de încercări de interferenţă, în special în ceea ce priveşte numirile conducerilor radioului şi televiziunii publice, precum şi a Consiliului Naţional al Audiovizualului. Partidele politice pot obţine o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanţări opace a mass-media. Politicienii populişti au adoptat un discurs politic agresiv faţă de jurnalişti.

Raport RSF:

Norvegia rămâne în frunte

Norvegia rămâne în fruntea acestui al 22-lea clasament al libertăţii presei, în timp ce Eritreea se află pe ultimul loc, 180.

În general, condiţiile de exercitare a jurnalismului sunt precare în trei sferturi dintre ţări. În sens mai larg, acest clasament din 2024 subliniază că guvernele oferă mai puţină protecţie jurnalismului sau chiar joacă un rol activ în dezinformare.

RSF semnalează „o deteriorare îngrijorătoare a sprijinului şi a respectului pentru autonomia mass-media”, în timp ce „2024 este cel mai mare an electoral din istoria mondială”.

Aproape jumătate din populaţia lumii va participa la cel puţin un scrutin, de la India la Statele Unite şi până la alegerile europene, ceea ce augură noi „presiuni puternice”.

Libertatea presei este „testată de majorităţile aflate la putere în Ungaria, Malta şi Grecia”.

În mai mult de trei sferturi din ţările lumii, actorii politici sunt implicaţi în mod regulat în campanii de propagandă sau de dezinformare. Această implicare este descrisă ca fiind „sistematică” în 31 de ţări.

Cele mai mari scăderi ale libertăţii presei pot fi observate în Afganistan, sub regimul talibanilor (locul 178, în scădere cu 26 de locuri), Togo (locul 113, în scădere cu 43 de locuri) şi Ecuador (locul 110, în scădere cu 30 de locuri).

În schimb, situaţia se îmbunătăţeşte în Chile (locul 52, +31), Brazilia (locul 82, +10) şi Polonia (locul 47, +10).

Acest clasament se bazează, pe de o parte, pe „un studiu cantitativ al abuzurilor comise împotriva jurnaliştilor” şi, pe de altă parte, pe „un studiu calitativ”, adică „pe răspunsurile a sute de experţi în domeniul libertăţii presei (jurnalişti, universitari, apărători ai drepturilor omului) la aproximativ o sută de întrebări”.

Top 10 în indexul RSF

1. Norvegia – 91.89
2. Danemarca – 89.6
3. Suedia – 88.32
4. Țările de Jos – 87.73
5. Finlanda – 86.55
6. Estonia – 86.44
7. Portugalia – 85.9
8. Irlanda – 85.59
9. Elveția – 84.01
10. Germania – 83.84

Franța e pe 21, Marea Britanie – pe 23, surprinde locul Republicii Moldova – 31.

Italia, Polonia și Croația sunt înaintea României (index 68.45), După noi sunt SUA (55), Bulgaria (59), Ungaria (67), Serbia (98) sau Turcia (158).

Clasamentul integral poate fi consultat aici.