România se așteaptă ca până sâmbătă, 10 februarie, să vină o decizie definitivă în cazul Roşia Montană, în procesul intentat de Gabriel Resources, dar Executivul nu a fost informat despre eventuale despăgubiri pe care statul român ar putea să le plătească, a anunțat joi, 8 februarie, Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Tribunalul de arbitraj ar putea pronunța vineri, 9 februarie, decizia în procesul intentat de Gabriel Resources împotriva României referitor la aurul de la Roșia Montană, în urma scandalului legat de includerea zonei în patrimoniul UNESCO. Gabriel Resources este acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, cu 80% din acțiuni, restul fiind controlate de statul român și există posibilitatea ca România să piardă procesul și să fie obligată să plătească despăgubiri semnificative companiei Gabriel Resources.
„Este posibil să avem ceva până în 10 februarie. 10 februarie fiind sâmbătă, bănuiesc că mâine (n.red. – astăzi) putem afla dacă e, pentru că este vineri, 9 februarie. Dar, de asemenea, o marjă lărgită a comunicării acelei decizii ar putea să se extindă până în luna martie”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului condus de Marcel Ciolacu, joi, 8 februarie, la briefingul de presă după ședința de Guvern.
El a precizat că Executivul este pregătit să primească decizia în mod oficial, atunci când va decide Curtea de Arbitraj să o comunice. „L-am auzit pe premier spunând și presupun că are informații la prima mână și la cel mai înalt nivel. E posibil să avem o decizie comunicată vineri, este posibil să fie la o altă dată”, a afirmat Mihai Constantin.
Întrebat cum va fi plătită suma de două miliarde de dolari de către statul român, dacă România va pierde procesul, purtătorul de cuvânt a răspuns că această sumă a fost doar vehiculată în presă.
„În primul rând, ați vehiculat o sumă care nu știm dacă se va regăsi sau nu în decizie. România, oficial, nu este informată despre valoarea despăgubirilor. După o astfel de decizie, cele două părți aflate în litigiu, cu decizia la mijloc a Curții de Arbitraj, vor stabili de comun acord un calendar de despăgubire”, a punctat oficialul guvernamental.
Executivul condus de Marcel Ciolacu va desecretiza documentele privind litigiul Roşia Montană imediat după decizia definitivă a Curții de Arbitraj, au declarat surse guvernamentale pentru Libertatea.
PSD l-a acuzat pe Cioloș, acesta – pe Ponta
Partidul condus de Marcel Ciolacu l-a numit pe fostul premier Dacian Cioloș principalul responsabil pentru situaţia în care se află România și a susținut că acesta „se face vinovat de subminarea economiei naţionale”. „Românii trebuie să ştie din cauza cui riscă să plătească eventualele daune stabilite în procesele internaţionale”, a transmis PSD.
Europarlamentarul REPER Dacian Cioloş a răspuns acuzaţiilor, afirmând că PSD a decis „să îl apere pe Ponta pentru prejudiciile şi dezastrul Roşia Montană, unde orice om de bun-simţ vede în documente că este singurul vinovat, şi să se scufunde împreună cu el”.
Istoricul Roșia Montană
În toamna lui 2013, România a fost martora unor proteste masive față de proiectul minier de la Roșia Montană. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă timp de trei săptămâni, în mai multe orașe, exprimându-și nemulțumirea față de exploatarea aurului în zonă.
Mișcările de stradă au început după ce Guvernul condus atunci de Victor Ponta a aprobat, pe 27 august 2013, un proiect de lege care reglementa exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană. În prezent, Victor Ponta este consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu. Mai precis, protestele au fost declanșate din cauza îngrijorărilor oamenilor legate de impactul negativ asupra mediului, a patrimoniului cultural și a vieții localnicilor.
Susținătorii au criticat planul de exploatare cu cianuri, afirmând că a generat contaminarea solului și a apei. La București, manifestanţii, în majoritate tineri, au scandat „Uniţi salvăm Roşia Montană!” şi au afişat bannere şi pancarte cu mesaje printre care „Sănătate – da, cianură – nu”.
Compania canadiană Gabriel Resources şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guverne succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor, a scris Hotnews. Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.
În iunie 2017, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari, susținând că Guvernul de la Bucureşti nu a permis exploatarea minei de aur Roşia Montană, a relatat Digi24.
În 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră. Libertatea a publicat atunci documente prin care arăta că fostul ministru al finanțelor Alexandru Nazare a avertizat că România riscă să plătească despăgubiri uriașe către Gabriel Resources, dacă va implementa recomandările pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO.
