Europa va relua exploatarea magneziului pentru prima dată în mai bine de un deceniu, în timp ce UE încearcă să reducă dependența de importurile chineze de materii prime esențiale.
România va relua exploatarea magneziului
România a acordat vineri o concesiune minieră Verde Magnesium, o companie din București susținută de investitorul american de capital privat Amerocap, potrivit Financial Times.
Compania intenționează să investească 1 miliard de dolari într-o mină de magneziu dezafectată din apropierea orașului Oradea și să construiască unități de procesare care să utilizeze energie regenerabilă și să recicleze aluminiul.
Peste 90% din magneziul blocului, esențial pentru fabricarea aliajelor ușoare de aluminiu utilizate în mașini și ambalaje, este importat din China.
Industria aluminiului din Europa a fost grav perturbată în 2022 când producția chineză s-a oprit temporar din cauza prețurilor ridicate la energie, declanșând avertismente cu privire la închiderea fabricilor din bloc.
Bernd Martens, președintele Verde Magnesium și fost director Audi, a declarat pentru Financial Times că mina și uzina din România vor ajuta Bruxelles-ul să-și îndeplinească obiectivul de o mai mare independență pentru metalele vitale necesare tranziției ecologice.
„Sectorul industrial european are o nevoie acută de o aprovizionare fiabilă cu metale critice și strategice, în special cele cu o amprentă de carbon mai mică decât importurile actuale, care pot sprijini tranziția Europei către o economie neutră în carbon”, a spus Martens.
Compania va folosi amplasamentul unei mine de magneziu care a fost închisă în 2014 – la momentul respectiv, ultima care funcționează în Europa. Intenționează să înceapă producția până la sfârșitul anului 2027 și să ajungă la 90.000 de tone pe an, jumătate din oferta UE și 9% din producția globală.
Aproximativ 87% din oferta globală de magneziu și 95% din consumul european provin din China, care a redus drastic producția pentru a economisi energie pe măsură ce prețurile cresc.
UE și-a stabilit obiective ambițioase în temeiul Legii materiilor prime critice. Vrea să exploateze 10% din consumul de minerale critice al UE, să proceseze 40% din el și să recicleze 15% din el până în 2030.
