În ultima vreme, problema pensiilor speciale a devenit un subiect fierbinte în România, cu implicații profunde în economia și echitatea socială a țării.
În luna aprilie 2024, situația acestor pensii de serviciu a arătat discrepanțe semnificative între diferite categorii de pensionari, cele mai mari pensii fiind încasate de foști magistrați.
Discrepanța dintre pensiile speciale și pensiile medii
Cei 5.621 de beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor au încasat, în medie, pensii de 24.151 lei pe lună, ceea ce reprezintă de peste 10 ori pensia medie a unui pensionar din sistemul public, care a fost de aproximativ 2.292 de lei în aceeași perioadă. Această cifră este de-a dreptul șocantă, mai ales când considerăm că o mare parte dintre acești foști magistrați, precis 3.151, nu au avut contributivitate efectivă.
Creșterea numărului de beneficiari de pensii speciale
În aprilie 2024, numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a fost de 11.471 de persoane, în creștere cu 184 de persoane față de luna anterioară. Acest număr include diverse categorii de funcționari, de la foști magistrați până la personalul aeronautic civil navigant. De exemplu, pensia medie pentru cei 1.374 de pensionari din aviația civilă a fost de 12.896 de lei, cu o pondere semnificativă suportată de la bugetul de stat.
Impactul bugetar al pensiilor speciale
Pensiile speciale reprezintă o povară considerabilă pentru bugetul de stat. Majoritatea acestor pensii sunt subvenționate în proporție mare de la buget, creând un deficit care trebuie echilibrat prin alte surse de venit sau prin realocarea fondurilor destinate altor servicii publice esențiale. De exemplu, în cazul foștilor membri ai Corpului diplomatic și consular, pensia medie de 6.667 de lei include o contribuție de 3.132 de lei din bugetul de stat.
Perspectiva socială și necesitatea reformei
Discrepanța uriașă între pensiile speciale și cele din sistemul public ridică întrebări serioase despre echitatea și sustenabilitatea sistemului de pensii din România. Aceste pensii speciale, deși sunt justificate prin natura muncii și riscurile asociate anumitor profesii, adesea depășesc limitele unui trai decent, în timp ce majoritatea pensionarilor trăiesc la limita subzistenței.
În contextul acestor discrepanțe, este esențială o reformă a sistemului de pensii care să aducă mai multă echitate și să asigure sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Dezbaterile pe această temă trebuie să continue, cu scopul de a găsi soluții care să reconcilieze nevoile diferitelor categorii de pensionari cu realitățile economice ale României.
