Românii nu beneficiază de aceleași sanse de a fi aleși în Parlamentul European precum restul europenilor. Printr-o serie de măsuri evident restrictive, legislația română își faultează propriii cetățeni. Mai exact pe românii care vor să candideze fie ca independenți, fie din partea unor partide mai mici. Bine, nici partidele mari nu se simt prea bine. Astfel, România însăși nu asigură românilor șanse egale de participare la alegerile pentru Parlamentul European împiedicându-le astfel dreptul fundamental de a fi alese.
Astfel, potrivit Art. 16 (4) din Legea nr. 33/2007, „listele de candidați propuse de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau alianțele electorale trebuie însoțite de o listă cuprinzând cel puțin 200.000 de susținători”, iar Art. 17 (1) stipulează că „Poate candida ca independent cetățeanul român sau cetățeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales și este susținut de cel puțin 100.000 de alegători.” .
Prin comparație, în alte state cu democrații consolidate nici nu este nevoie de semnături sau, dacă este nevoie, numărul acestora este incomparabil mai mic. Iată câteva exemple:
Danemarca: nu se cer liste de semnături
Franța (68 milioane de locuitori): nu se cer liste de semnături
Germania (83,8 milioane locuitori): 4.000 de semnături
Olanda (17,7 milioane locuitori): 30 de semnături
Portugalia: nu se cer liste de semnături
Polonia (36,8 milioane locuitori): 10.000 de semnături
Suedia: nu se cer liste de semnături
Finlanda: nu se cer liste de semnături; etc.
Situația este complicată de faptul că anul acesta, spre exemplu, candidații la europarlamentarele din 09 iunie au avut la dispoziție doar 20 de zile pentru a colecta semnăturile. Și, ca și cum nu era suficient, sau poate fix pentru că este un prag destul de ridicat, verificarea listelor în detaliu nu este verificată. Dar legislația există.
Art. 19. – (1) Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, admite candidaturile care îndeplinesc aceste condiții sau respinge candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale.
(2) Admiterea sau respingerea candidaturilor de către Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de 10 zile de la înregistrarea acestora.
(3) Biroul Electoral Central întocmește procese-verbale
Art. 20. – (1) În termen de 24 de ore de la înregistrare, Biroul Electoral Central aduce la cunoștința publică listele de candidați şi candidaturile independente pe care le-a primit, prin afișare la sediul său, la sediile birourilor electorale județene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București şi la sediul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, precum şi prin intermediul Societății Române de Televiziune și al Societății Române de Radiodifuziune.
(2) Până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referinţă, alegătorii resortisanţi, alegătorii comunitari, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale pot contesta candidaturile.
Partidele încep să-și depună listele de candidați și listele de susținători. Câteva nedumeriri
(3) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se depun în scris la Tribunalul Bucureşti şi se soluţionează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare.
(4) Împotriva hotărârii se poate face apel, în termen de 24 de ore de la pronunţare, la Curtea de Apel Bucureşti. Apelul se soluţionează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.
De la vorbe la fapte e ceva de mers. O dovedește chiar președintele Autorității Electorale Permanente care a declarat recent că „Au fost verificate până la acest moment listele de susţinători şi s-a constatat că au îndeplinit numărul de semnături valabil obţinute pentru a putea depune lista de candidaţi la Biroul Electoral Central”. Numărul, nicidecum autenticitatea înscrisurilor din listele de susținători.
Situația actuală
Un număr de 15 partide şi alianţe electorale sau politice şi şapte independenţi şi-au înregistrat, la Biroul Electoral Central, candidaturile pentru alegerile europarlamentare în termenul prevăzut de lege, potrivit datelor publicate pe site-ul BEC.
În acest sens, şi-au înregistrat listele de candidaţi la europarlamentare: Alianţa electorală PSD-PNL Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei, Alianţa AUR, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul S.O.S. România, Partidul Umanist Social Liberal.
De asemenea, au mai depus liste de candidaţi: Alianţa România Socialistă, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Diaspora Unită, Partidul Oamenilor Liberi, Partidul România Mare, Partidul Noua Românie, Partidul Patrioţilor, Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache.
Totodată, şi-au înregistrat candidatura şi şapte independenţi: Dumitru-Silvestru Şoşoacă, Paul-Octavian Jurma, Paula-Marinela Pîrvănescu, Vlad-Dan Gheorghe, Ilie-Cătălin Mustăţea, Nicolae-Bogdănel Ştefănuţă, Petru Mîndru.
Un articol scris de Magda Colgiu și Marcel Seserman
The post Românii, discriminați la europarlamentare appeared first on Cotidianul RO.
