Românii sunt foarte preocupați de hrana fără riscuri, conform ultimului Eurobarometru comandat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). 59 la sută dintre ei consideră siguranța alimentară cel mai important criteriu în achiziția mâncării, față de numai 46 la sută, media europeană, în timp ce alte considerente, ca prețul sau gustul, sunt mai puțin importante pentru români decât aceeași medie europeană.
Conform aceluiași studiu, românii au un nivel de preocupare ridicată și în materie de bunăstarea animalelor, adică referitor la condițiile de viață și de sacrificare ale acestora, în ferme, fiindcă 24 la sută dintre ei spun că pentru achiziție de hrană contează convingerile și principiile etice sau religioase, față de numai 15 la sută, în întreaga Europă. Această preocupare este în creștere marcată față de cercetările anterioare (plus 5% raportat la valul anterior).
Dintre diferitele subiecte legate de hrană, cele care îi preocupă în cea mai mare măsură pe români sunt aditivii alimentari, toxiinfecțiile alimentare, reziduurile de pesticide și bolile detectate la animale, cu posibila lor transmitere la om. Printre acestea, cel mai tare îi îngrijorează pe respondenții din țara noastră toxiinfecțiile alimentare. Aceștia au cea mai multă încredere în medici (81%), oameni de știință (77%) și producători de hrană (76%) ca surse de informație pentru riscurile legate de alimente.
Eliminarea risipei alimentare, aditivii și bunăstarea animalelor sunt trei subiecte importante pentru români. Toate cele trei domenii sunt reglementate la nivelul Uniunii Europene, cu suportul științific oferit de agenția menționată, EFSA. Preocuparea pentru risipa alimentară este în creștere în ultimul timp, în condițiile în care în fiecare an, în Uniunea Europeană, sunt aruncate aproape 59 de milioane de tone de mâncare anual, adică echivalentul a 131 de kilograme pe cap de cetățean european. Din acest punct de vedere, România stă, conform unor date comunicate în 2020 de Guvern, relativ bine, cu numai 12% risipă alimentară, față de media europeană, care e aproximativ dublă.
Preocuparea pentru evitarea risipei alimentare se evidențiază și în apariția etichetelor de tip nou, cu mențiunea „a se consuma de preferință înainte de…”. Față de cele fără mențiunea „de preferință”, acestea nu conțin un termen limită de consum. Unele categorii de produse, cum ar fi cafeaua sau pastele uscate, nu se alterează în timp, ci încep să-și piardă, de la un punct încolo, calitățile de gust și aromă, ceea ce înseamnă că a le consuma după o anumită dată nu implică niciun fel de riscuri de sănătate.
