Aliații occidentali ai Kievului ar putea fi nevoiți să instituie un coridor de transport maritim, după prăbușirea acordului ONU privind cerealele, spune amiralul James Stavridis pentru Politico.
Moscova riscă să declanșeze un război direct cu NATO prin interceptarea unor nave în apele internaționale și prin încercarea de a impune o blocadă economică Ucrainei, a avertizat fostul comandant suprem aliat al NATO în Europa.
Fostul amiral american James Stavridis, care a condus forțele alianței pe continent între 2009 și 2013, a declarat pentru Politico că creșterea tensiunilor din Marea Neagră – inclusiv prin interceptarea unei nave turcești, duminică – ar putea forța partenerii Kievului să intervină pentru a împiedica paralizarea economiei Ucrainei.
„Acțiunile Rusiei în apele internaționale ale Mării Negre creează un risc real de escaladare a acestei situații până la un război pe mare între NATO și Federația Rusă”, a spus explicit Stavridis.
NATO, a continuat el, „nu va furniza Ucrainei toate armele și banii de care are nevoie, doar pentru a vedea cum Rusia îi sugrumă economia cu o blocadă ilegală”.
Marți, Ministerul rus al Apărării a confirmat că Rusia a tras focuri de avertisment înainte de a aborda nava Șükrü Okan, o navă cargo sub pavilion din Palau, pe care ministrul ucrainean de externe a identificat-o ca fiind turcă. Inspecția a avut loc în sud-vestul Mării Negre, în largul coastelor Turciei.
Stavridis a criticat tactica, spunând că aceasta este „echivalentă cu pirateria”, Kremlinul făcând eforturi și mai mari pentru a submina comerțul dintre Ucraina și restul Europei.
„Dacă Rusia începe să confiște nave sau caută să le sperie, cred că este probabil ca NATO să răspundă prin sprijinirea unui coridor umanitar pentru transportul maritim”, a declarat Stavridis.
Alianța ar putea proteja navele care merg spre și dinspre portul ucrainean Odesa „cu avioane de luptă NATO și, eventual, cu nave de război NATO în escortă”, a spus el.
Cum a devenit Marea Neagră un punct fierbinte al războiului
Tensiunile din Marea Neagră au escaladat dramatic de când Rusia s-a retras unilateral dintr-un acord ONU privind exportul cerealelor ucrainene în iulie și a avertizat că navele care călătoresc spre porturile ucrainene ar putea fi considerate ținte militare.
În semn de răspuns, Ucraina s-a arătat la rândul ei dispusă să amenințe exporturile energetice rusești, printr-un atac maritim cu drone asupra unui petrolier, și a declarat că apele din jurul porturilor rusești de la Marea Neagră vor deveni „zone cu risc de război”, începând cu 23 august.
La rândul său, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a acuzat Rusia de „acțiuni periculoase și de escaladare în Marea Neagră”. NATO a adăugat că a „intensificat supravegherea și recunoașterea în regiunea Mării Negre, inclusiv cu avioane de patrulare maritimă și drone”.
Stavridis a susținut că sprijinul din partea membrilor NATO riverani Mării Negre, și anume Turcia, România și Bulgaria, ar însemna că „flota rusă din Marea Neagră ar fi depășită din punct de vedere militar”.
Din punctul său de vedere, Turcia a îndemnat Rusia să se alăture din nou acordului privind cerealele, iar Consiliul său de Securitate Națională a avertizat că tensiunea din Marea Neagră „nu este în beneficiul nimănui”.
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan s-ar putea întâlni cu Putin la sfârșitul lunii, iar comerțul cu cereale va fi probabil pe ordinea de zi a discuțiilor.
Atacuri frecvente ale Rusiei asupra porturilor ucrainene
Până la retragerea Rusiei din acord, 32,9 milioane de tone de recolte au părăsit în siguranță porturile ucrainene de la Marea Neagră, contribuind la evitarea riscului de foamete în națiunile mai sărace.
Vladimir Putin a declarat însă în iulie că guvernul său va „refuza să prelungească” acest acord, alegând în schimb să furnizeze gratuit cereale anumitor țări africane, de la caz la caz.
În urma acestei măsuri, forțele armate ale Moscovei au început să lovească depozitele de cereale ucrainene de-a lungul coastei Mării Negre, distrugând 60.000 de tone de alimente.
De asemenea, Rusia a lovit în repetate rânduri porturile ucrainene de pe Dunăre Reni și Izmail, aflate la doar câteva sute de metri de granița cu România, cu lovituri de rachete care par să vizeze tot comerțul cu cereale.
Ministerul Apărării de la Moscova a avertizat că „toate navele care navighează în apele Mării Negre spre porturile ucrainene vor fi considerate ca fiind potențiale transportoare de încărcături militare”.
În ciuda acestui fapt, Kievul a instituit un „coridor temporar” pentru traficul maritim din porturile sale sudice, permițând navelor care au fost blocate în port timp de săptămâni să intre în apele internaționale. Miercuri, ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a anunțat că primul vapor, o navă de containere sub pavilion Hong Kong, a pornit la drum, în ciuda amenințării Moscovei.
În același timp, o parte dintre exporturile ucrainene au fost redirecționate spre canalul Sulina, de unde ajung la Constanța și apoi pleacă spre restul lumii.
Canalul, a scris ieri cotidianul american New York Times, era mai degrabă cunoscut de iubitorii de natură, care veneau aici să urmărească și să fotografieze păsările. Acum, el a a devenit o cale strategică pentru exportul cerealelor ucrainene.
