Elevii din întreaga Rusie au participat luna aceasta la un test de istorie care a presupus vizionarea unor extrase din interviul președintelui Vladimir Putin acordat recent jurnalistului american Tucker Carlson, potrivit mesajelor postate de numeroase școli pe rețelele de socializare, scrie joi, 21 martie, Reuters.
Putin a început interviul de două ore din februarie ținându-i o prelegere lui Carlson timp de aproximativ o jumătate de oră despre istoria Rusiei începând cu anul 862, susținând că Ucraina nu are o tradiție de stat independent – o idee respinsă de Kiev ca fiind falsă și interesată.
În postările de pe platforma rusească de socializare VK, școlile au descris testul ca fiind un „joc intelectual” care i-a ajutat pe copii să înțeleagă „etapele de dezvoltare a statului rus” și au afirmat că testul a fost atât distractiv, cât și instructiv.
În unele cazuri, se pare că au participat copii de doar 6 sau 7 ani. O școală din Rostov, în sudul Rusiei, a scris că elevii din clasele 1 – 11 au vizionat părți din interviu și apoi au răspuns la întrebări adecvate vârstei lor.
Școala gimnazială Domodedovskaya a postat că, după cele 11 runde de întrebări, copiilor li s-a cerut să se gândească la întrebări pe care să i le trimită lui Putin. Școala a precizat că, întrucât a fost un eveniment la nivel național, „din păcate, nu toată lumea va primi răspunsuri de la președinte, dar încă mai avem speranțe!”.
Reuters menționează că a trimis solicitări de comentarii la opt directori și profesori de la școlile care au luat parte la eveniment. Niciunul dintre ei nu a răspuns până în prezent.
Testul a fost raportat pentru prima dată de „Ne Norma”, o asociație de voluntari care urmărește modul în care viziunea despre lume care stă la baza invaziei lui Putin în Ucraina este insuflată copiilor ruși.
Dmitri Tsibiryov, un purtător de cuvânt al proiectului, a declarat că nu este o surpriză faptul că interviul lui Carlson a fost prezentat copiilor, având în vedere „acoperirea propagandistică în masă” pe care discuția dintre liderul de la Kremlin și jurnalistul american a generat-o în presa de stat.
Nu este clar ce clipuri video au fost folosite în cadrul testului. Carlson a fost criticat după interviu pentru că nu l-a presat suficient de tare pe liderul de la Kremlin și chiar Putin a declarat că ar fi dorit întrebări mai dure.
Întrebările chestionarului cu alegere multiplă au fost concepute pentru a întări punctele pe care Putin le-a prezentat. De exemplu, elevii trebuiau să știe că, în secolul al XIII-lea, cuvântul „ucrainean” putea desemna un polițist de frontieră sau o persoană care locuia în zonele de frontieră, dar nu un locuitor al unei țări numite Ucraina.
Tsibiryov afirmă că testul este doar un exemplu al unei transformări mai ample a programei școlare după începutul războiului, transformare care include și introducerea unor lecții speciale numite „Conversații importante”, ce sunt adesea dedicate unor teme patriotice. Astfel de lecții au luat uneori forma unor vizite în școli ale soldaților și veteranilor.
„Ne Norma” a făcut publice anterior cazuri de copii care au confecționat obiecte precum lanterne pentru tranșee și plase de camuflaj ce urmau să fie trimise soldaților din Ucraina.
În luna octombrie a anului trecut, organizația a publicat o fotografie cu copii de grădiniță care au pozat în pălării de soldați în fața unui ecran pe care era un citat al generalului din secolul al XVIII-lea Alexandru Suvorov: „Aspectul unui războinic trebuie să insufle teroare inamicului”.
Putin le-a spus rușilor că este important să se unească într-un moment în care țara este în război cu Ucraina și se confruntă cu ceea ce el susține că este o amenințare existențială din partea Occidentului. Anul trecut, consilierul Kremlinului, Vladimir Medinsky, a publicat patru noi manuale de istorie pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani, care reflectă viziunea lui Putin despre căderea Uniunii Sovietice și cauzele conflictului din Ucraina.
Într-un interviu telefonic, Tsibiryov a declarat că sistemul educațional este folosit din ce în ce mai mult ca un vehicul de propagandă menit să „recruteze noi participanți, noi voluntari pentru război”.
„În cel mai bun caz, este o pierdere de timp inutilă”, a spus Tsibiryov. „Principalul rău pe care îl face este să injecteze acest fals sentiment de patriotism… Probabil că acestea sunt convingeri care pot rămâne mult timp la copii în viitor, chiar dacă nu sunt atrași direct în acest război”, a adăugat el.
Foto: Profimedia Images
