Super-puterile sunt reale. Desigur, noi oamenii nu putem dezvolta gheare uriașe din oțel precum Wolverine din X-Men sau să tragem cu raze laser din ochi ca Cyclops, dar corpul și mintea noastră dețin potențialul pentru multe abilități aparent supraomenești, spun oamenii de știință.
Unele super-puteri apar prin mutații genetice, un pic precum poveștile din benzile desenate. Populația Sherpa din Himalaya, de exemplu, s-a adaptat la altitudini mari cu gene care le dau forță și rezistență ieșite din comun. Dar există și super-puteri ce pot fi dobândite. Sportivii mentali, care execută isprăvi uimitoare de memorie, jură că oricine își poate dezvolta o minte precum un seif. Chiar și frica însăși poate fi învinsă printr-o condiționare corectă, așa cum arată povestea cățărătorului Alex Honnold, comparat de mulți cu Spider-Man pentru că escaladează pereți verticali fără corzi de protecție, scrie National Geographic.
Oamenii de știință sunt doar la începutul cercetărilor dedicate înțelegerii funcționării creierului și corpului oamenilor cu astfel de abilități extraordinare. Dar descoperă că, deși unii au un avantaj din start datorită genelor, majoritatea deținem potențial nebănuit.
Iată doar câteva exemple de super-eroi ascunși printre noi:
Super-putere dobândită prin evoluție: Populația Sherpa din Nepal
Cărăușii Serpa, transportând sarcini grele de la tabăra de bază a Muntelui Everest înapoi spre satele lor pentru depozitare în Gorak Shep, Nepal. De-a lungul a mii de ani de adaptare la viața la altitudini mari, poporul șerpaș a dezvoltat mutații genetice care le permit să utilizeze oxigenul mai eficient. (Foto: Aaron Huey/National Geographic)
Oamenii evoluează în continuare, iar populația Sherpa e un exemplu perfect al unei super-puteri evolutive. Membrii acestei etnii trăiesc de peste 6000 de ani la o altitudine de 4200 de metri, unde e cu 40% mai puțin oxigen decât la nivelul mării. Din acest motiv, corpul uman creează mai multe celule roșii care transportă oxigen – dar asta îngroașă sângele și poate duce chiar la moarte. Populația Sherpa a dezvoltat mai multe mutații genetice ce le permit menținerea unui nivel scăzut de celule roșii, în timp ce mitocondriile (uzinele de energie ale celulelor) folosesc oxigenul mai eficient. Acest avantaj le rămâne chiar și la altitudini mai mici, o super-putere ce ar putea ajuta pe viitor oameni ce suferă de boli cauzate de nivel scăzut de oxigen.
Super-înotătorii: Nomazii mării Bajau
Nu e ceva desprins din filmele SF, însă Bajau din Filipine, Malaezia și Indonezia au o abilitate genetică specială care le permite să folosească oxigenul într-un mod mai eficient. Datorită acestui fapt, ei sunt scufundători de excepție. Un exemplu este pescarul Dafrin Ambotang din Insulele Togian, Indonezia, care poate rămâne sub apă patru minute pe o singură respirație. (Foto: National Geographic)
Scufundătorii liberi nu au nevoie de echipament complex pentru a explora adâncurile oceanului. Populația Bajau din Filipine, Malaezia și Indonezia sunt recunoscuți pentru că stau sub apă până la 13 minute la adâncimi de 70 de metri. Similar populației Sherpa, oamenii de știință cred că cei din Bajau au dezvoltat un avantaj genetic al folosirii eficiente a oxigenului – cu o evoluție și mai rapidă datorită pericolului imediat al privării de oxigen. Selecția naturală a favorizat dezvoltarea splinei în dimensiuni sporite, organ ce depozitează celulele roșii oxigenate. Pe durata scufundărilor, splina se contractă și eliberează această rezervă în sânge.
Super-agilitate: Samuraiul Isao Machii
Isao Machii, un samurai al zilelor noastre, agilitatea sa excepțională, care îi permite să se miște cu o grație și precizie remarcabile, i-a consolidat deja statutul de legendă.
În ficțiune, ființele mitice ca vampirii și vârcolacii sunt înzestrate cu super-agilitate – abilitatea de a se mișca cu echilibru, coordonare și reflexe extraordinare. În viața reală, combinația dintre genetică și antrenament oferă unor oameni mișcări supraomenești. Iaomi Machii este un maestru spadasin care poate tăia un glonț pe jumătate în aer cu sabia. Există și pistolarul legendar Bob Munden, capabil să scoată arma și să tragă precis în mai puțin de o zecime de secundă – mai rapid decât timpul de reacție al creierului uman mediu. Oamenii de știință încă încearcă să înțeleagă cum sistemul nervos central ajută oamenii să execute mișcări atât de complexe în mod inconștient.
Super-curajosul: Alex Honnold
Celebrul alpinist Alex Honnold, surprins în timp ce escalada stâncile Ahwahnee din Parcul Național Yosemite, pare să trăiască experiența fricii altfel decât majoritatea oamenilor. Curioși să afle secretul curajului său, specialiștii au explorat creierul lui Honnold, încercând să descopere cum își gestionează frica în situații de pericol extrem. (Foto: Jimmi Chin/National Geographic )
Pentru cei mai mulți dintre noi, doar privitul unei fotografii cu Alex Honnold atârnând de o stâncă în doar câteva degete declanșează frică intensă. Nu și în cazul lui! Atunci când oamenii de știință i-au scanat creierul (scanare fMRI) în 2016, au avut o surpriză. Prezentându-i imagini grafice ce declanșează în mod obișnuit activitatea intensă a amigdalei, o regiune a creierului legată de frică, au găsit-o complet inactivă. Creierul lui este perfect normal, iar Honnold a negat că este lipsit de frică. E posibil să se fi condiționat singur să-și suprime anumite zone ale creierului concentrându-se pe planificarea meticuloasă a fiecărei mișcări. Aceasta e o super-putere de care toți putem profita! Psihologii folosesc metode similare pentru a ajuta oamenii să învingă fricile, iar neuroștiința dezvăluie modul în care se formează amintirile fricii și cum pot fi desfăcute.
Super-memorie: Sportivii mentali
Imaginează-ți că poți memora ordinea unui pachet de cărți în numai 20 de secunde. Sau numele și fețele a sute de străini în doar câteva minute. Pentru unii dintre participanții la Campionatul de Memorie din SUA, astfel de fapte sunt floare la ureche! Cei mai buni sportivi mentali diferă de noi nu prin capacități înnăscute, ci prin exercițiu asiduu. Există programe specializate de antrenare a memoriei, iar studiile cercetătorilor arată că oricine își poate îmbunătăți memoria la orice vârstă. Diverse studii arată că tehnicile de memorare creează adevărate rețele în creier, ce ancorează noile amintiri de cele vechi. Studiul realizat de specialiștii de la Neuron a dovedit îmbunătățirea substanțială a capacității de memorare a unor persoane obișnuite după numai 6 săptămâni de antrenament.
În lumea noastră, există oameni care dispun de abilități care par să depășească limitele umanității. Studiul acestor „superputeri” ne arată cât de mult potențial neexplorat deținem cu toții și cum, prin genetica sau antrenament, putem accesa capacități remarcabile.
