Serviciile secrete, puse sub un control mai strict. SRI ar putea rămâne fără societăți comerciale

Influența sau puterea pe care are o au serviciile secrete au dat naștere la speculații în presă și în mediul politic în timp consolidându-se ideea că acestea ar fi mai puternice decât ar trebui într-un stat democratic. Cum nici comisiile parlamentare de control ale SRI, respectiv SIE nu pus vreodată șefii serviciilor într-o situație dificilă, nici credibilitatea eficienței controlului parlamentar nu este foarte mare. Situația s-ar putea schimba în cazul adoptării unui proiect de lege depus la Camera Deputaților, proiect prin care controlul Parlamentului devine mai strict, iar serviciile pierd o serie de privilegii, precum dreptul de a deține societăți comerciale.

Serviciile secrete nu vor mai putea racola ziariști sau magistrați

„În ultimii ani in România s-a amplificat percepția publică despre cum serviciile fac și desfac tot ceea ce e de făcut și desfăcut în țara asta. Iar umbra aceasta, indiferent că e reală sau nu, devine un pericol atât pentru democrația românească, cât și pentru statul român, cât și pentru buna și eficienta funcționare a serviciilor de informații în sine”, a scris, într-o postare pe Facebook, inițiatorul proiectului de lege, deputatul neafiliat Tudor Benga (fost USR).

Inițiativa reglementează chestiuni care au fost subiecte de controverse de mai mulți ani, fără însă ca până acum legislația să fie modificată. O primă asemenea reglementare este propunerea ca „personalul operativ al Serviciului Român de Informații nu poate desfășura activități în domeniul presei, justiției sau în cadrul Parlamentului României”. Practic, SRI nu va mai putea recruta informatori dintre ziariști, magistrați și parlamentari, opreliște pe care nu o are în momentul de față.

În al doilea rând, proiectul va interzice SRI să mai dețină societăți comerciale și asociații cultural sportive, putând să păstreze sub controlul său doar o regie autonomă și instituții sanitare. „Există o serie de motive pentru care serviciile de informații ar putea dori să înființeze companii pentru profit: pentru a genera venituri care pot fi utilizate pentru finanțarea operațiunilor specifice (crearea bugetelor de operațiuni) sau pentru a obține acces la noi tehnologii sau la piețe, însă acest gen de activități poate distorsiona piața și poate crea un mediu neconcurențial în anumite domenii utilizând pârghiile pe care le dețin serviciile, cu atât mai mult cu cât acest gen de activitate nu este suficient de bine controlată, existând riscul angajării în activități ilegale sau neetice”, se spune în expunerea de motive a inițiativei legislative.

O comisie unică de supraveghere a serviciilor

În ce privește controlul parlamentar, toate serviciile secrete vor fi supravegheate de o singură comisie, nu de patru. În momentul de față, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe au fiecare o comisie parlamentară de control distinctă, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază sunt controlate de cele două comisii de apărare, ordine publică și siguranță națională, care funcționează în cadrul Camerei Deputaților, respectiv Senatului.

Prin proiectul lui Benga s-ar constitui o comisie unică de control pentru SRI, SIE, STS și SPP, având nouă membri, desemnați de către partidele parlamentare, potrivit ponderii lor în Legislativ. Pentru a preîntâmpina expunerea serviciilor la influență politică, președintele și vicepreședintele comisiei ar urma să fie reprezentanți ai partidelor de opoziție.

Pentru o eficiență mai ridicată a controlului parlamentare în ce privește serviciile secrete, în subordinea comisiei va fi înființat un consiliu consultativ, alcătuit din experți în domeniul siguranței naționale, din domeniul juridic și din domeniul tehnologiei informației, numiți de ministerele de resort și validați cu majoritatea voturilor membrilor comisiei parlamentare. Consiliul poate evalua activitatea serviciilor de informații, poate aviza strategii și politici legate de activitatea acestora sau poate formula chiar propuneri legislative în domeniu.

Pentru a fi numiți în consiliu, experții trebuie să întrunească o serie de condiții:
a) să îndeplinească condiţiile de acces la informaţiile clasificate;
b) să aibă o bună reputaţie profesională;
c) să nu fi suferit condamnări penale;
d) să nu fie afiliaţi politic;
e) să aibă experiența profesională relevantă de minim 7 ani în domeniul lor de expertiză.

O altă inovație este crearea unui mecanism unic de numire și demitere a șefilor serviciilor de informații. „Serviciul Român de Informații este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, la propunerea Președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității serviciilor de informații care va prezenta un raport în fața celor două Camere ale Parlamentului”, prevede proiectul de lege, procedură ce va fi reluată și în cazul celorlalți șefi de servicii. Implicit, asta înseamnă și o limitare a atribuțiilor președintelui care, potrivit legislației actuale, numește direct șefii de la STS și SPP, fără un acord al Parlamentului.