Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la urne poate schimba lucrurile în bine. Cei care se opun votului obligatoriu sunt de părere că actuala clasă politică nu va schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
Potrivit sondajului, procentul celor care sunt de acord în 2024 cu votul obligatoriu a crescut cu aproape 20% față de 2014.
Astfel, 62.2% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu deoarece, dacă vin mai mulţi oameni la vot, se pot schimba lucrurile în bine.
La polul opus, 35,6% sunt împotriva votului obligatoriu deoarece actuala clasă politică nu poate schimba lucrurile în bine (faţă de 41,7% în 2014).
Cine e de acord cu votul obligatoriu
Susţinători „mai entuziaşti ai votului obligatoriu” sunt votanţii PSD-PNL, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie primară sau medie, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din rural şi cei cu un venit mai redus, potrivit datelor sondajului.
Votanţii ADU (Alianța Dreapta Unită) persoanele cu studii superioare, locuitorii din urbanul mare şi angajaţii la stat sunt împotriva votului obligatoriu într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii de populaţie.
„Dacă în urmă cu 10 ani, mai puţin de jumătate dintre români (45%) erau de acord cu votul obligatoriu, astăzi aproape două treimi din populaţie (62%) susţin introducerea votului obligatoriu, în ideea că dacă vin mai mulţi oameni la vot se pot schimba lucrurile în bine. Este o creştere semnificativă care reflectă un interes mai ridicat faţă de procesele democratice, precum şi o înţelegere a faptului că fără o prezenţă ridicată la vot, legitimitatea conducătorilor şi progresul în societate sunt imposibile”, a remarcat Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Oarecum surprinzător şi disonant comparativ cu ratele de prezenţă la vot mai scăzute, tinerii cu vârsta de 18-29 de ani susţin în proporţii mai mari votul obligatoriu (68%), comparativ cu celelate categorii de vârstă.
Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Datele pentru realizarea sondajului au fost culese în perioada 12 – 20 aprilie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
