De-a lungul timpului, s-au conturat numeroase mituri și idei greșite legate de comportamentul și construcția clădirilor în zone seismice, iar specialiștii sunt chemați să demonteze aceste concepții eronate și să ofere soluții reale și eficiente pentru reducerea riscurilor.
Pe 4 martie se împlinesc 47 de ani de la unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istoria României. Aproximativ 35.000 de locuințe au fost distruse în toată țara, iar peste 1500 de persoane au pierit, majoritatea în București. În urma acestei catastrofe, s-au răspândit diverse mituri legate de măsurile de siguranță în caz de cutremur și, în special, despre clădirile construite după 1977, care ar fi considerate mai rezistente decât cele edificate înainte de acest an fatidic.
Bucureștiul, unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic
Capitala României, aflată în zona de impact a seismelor din Vrancea, cu peste 1,7 milioane de locuitori, se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale. Concluzia este influențată și de starea clădirilor, în București fiind peste 23.000 de clădiri cu scop rezidențial care ar putea suferi avarii grave la următorul cutremur mare și alte 1.000 care s-ar putea prăbuși, conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București, realizat în 2022.
În București există o serie de factori de risc precum mii de clădiri vechi sau înalte, rețeaua subterană a metroului, un lac de acumulare cu un baraj vechi care poate inunda un sfert de oraș, precum și cea mai mare rețea de distribuție a gazului. De asemenea, toate instituțiile esențiale ale statului român au sediile în clădiri cu risc seismic. Un cutremur major ar putea opri funcționarea orașului pentru o perioadă semnificativă, informează Fundația Comunitară București într-un comunicat.
Top 4 probleme pe care vânzătorii de case încearcă să le ascundă. Ghidul cumpărătorului isteț
Banca Mondială estima, în studiul din 2019, că în cazul unui cutremur major pierderile economice în București – de la viețile oamenilor la clădirile distruse, de la încetarea producției la asigurarea adăpostului și hranei pentru sinistrați – s-ar ridica la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din valoarea PIB.
La rândul său, Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri trage un semnal de alarmă cu privire la vulnerabilitatea seismică a clădirilor și demontează cele mai răspândite cinci mituri când vine vorba despre cutremur.
Dacă stai sub grindă vei fi în siguranță – Fals!
Era aplicabil clădirilor vechi pe vremea când plăcile erau din lemn, acum sunt din beton, iar grinzile vor pârâi și se vor fisura primele. Structurile moderne sunt proiectate de ingineri astfel încât energia indusă de acțiunea seismică să fie distribuită cât mai uniform în cât mai multe puncte mici ale construcției. Scopul nu este să crape ceva major ci să fie mici chestii de reparat cât mai ușor în diverse puncte ale construcțiilor, spune asociația într-un comunicat, citat de Adevarul.
A trecut prin multe cutremure o să fie în regulă și la următorul – Fals!
O structură după o acțiune seismică majoră echivalează cu o structură cu degradări (minore sau majore), care poate afecta într-o mai mică sau mai mare măsură rezistența inițială proiectată.
Clădirea mea este din beton armat la cutremur nu are nicio fisură – Fals!
De regulă, construcțiile sunt proiectate astfel încât vor avea anumite degradări în cazul unui cutremur de intensitate mare, indiferent de sistemul structural… chiar și cele din beton armat vor suferi avarii. În funcție de intensitatea mișcărilor seismice, pot apărea degradări, care se vor manifesta prin fisurarea / crăparea elementelor structurale în secțiunile critice.
Clădirea mea este rezistentă, nu se mișcă la cutremur – Fals!
Sub efectul unui cutremur, toate clădirile din aria de influență a epicentrului vor efectua mișcări de vibrație, fiind rezemate pe sol, care la rândul său vibrează (sursa cutremurului este scoarța terestră). Clădirile sunt proiectate să se miște la cutremur astfel încât să nu fie nici foarte rigide, pentru că poate apărea o ruptură bruscă, dar nici foarte flexibile pentru că atunci vor suferi avarii elementele nestructurale (pereții de rigips, pereții de zidărie, geamuri, partea de plafoane etc). Doar clădirile prevăzute cu izolatoare seismice sunt capabile să amelioreze mișcările datorate solului, pe care ocupanții clădirii le vor percepe mai slabe.
Clădirile (noi) sunt proiectate să facă față unui cutremur de intensitate ridicată, fără avarii – Fals!
Nu ar fi eficientă o astfel de construcție pentru ca ar avea cost extrem de ridicat. Și atunci se acceptă o reparație mai mică care apare la un interval mai mare de timp decât să proiectezi o casă 100% nefisurabilă.
