Procurorul federal al Belgiei a deschis o anchetă asupra unor eurodeputați acuzați că au primit bani pentru a răspândi propaganda pro-rusă, informează Euronews, în timp ce POLITICO dezvăluie dedesubturi din afacerea Voice of Europe.
Informația cu privire la deschiderea anchetei a fost confirmată vineri de premierul belgian Alexander De Croo, potrivit căruia serviciile secrete ale țării sale au detectat „existența unei rețele de ingerință pro-rusă cu activități în mai multe state europene”. Premierul belgian a precizat că această rețea este vizată de o anchetă.
O investigație efectuată de autoritățile Republicii Cehe arată că unii eurodeputați au fost plătiți în numerar în cadrul unei operațiuni de manipulare a opiniei publice întreprinse de Moscova pentru a-și promova propaganda în Uniunea Europeană.
„Plățile în numerar nu au avut loc în Belgia, dar interferența da”, a subliniat Alexander De Croo.
În calitate de „gazdă a unor instituții europene, Belgia are responsabilitatea de apăra dreptul fiecărui cetățean la un vot liber”, a adăugat el.
Rusia, suspectată că încearcă să manipuleze alegerile europarlamentare
Acest scandal a izbucnit cu aproximativ două luni înainte de alegerile europarlamentare. În contextul apropierii acestui scrutin, oficialii europeni sunt îngrijorați de o posibilă tentativă a Kremlinului de a manipula electoratul în propriul interes.
Trei grupuri din Parlamentul European – social-democrații (S&D), centriștii de la Renew Europe și Verzii – au cerut efectuarea unei anchete rapide asupra rețelei de propagandă descoperite de Cehia împreună cu Polonia. Serviciul de presă al Parlamentului European a confirmat pentru Euronews că acuzațiile sunt investigate.
Premierul belgian nu a dorit să precizeze câți eurodeputați sunt vizați în cadrul anchetei. Potrivit presei cehe, care citează oficiali din serviciile secrete, acuzațiile implică politicieni belgieni, francezi, germani, olandezi, polonezi și ungari.
Conform autorităților cehe, operațiunea de propagandă și dezinformare s-a derulat în principal prin intermediul Voice of Europe. Două persoane au fost sancționate în acest caz: oligarhul ucrainean pro-rus Viktor Medvedciuk, cunoscut ca finul președintelui rus Vladimir Putin, și un asociat al acestuia, Artiom Marcevski.
Europarlamentarul german Maximilian Krah, membru al formațiunii politice de extremă dreapta Alternativă pentru Germania (AfD), a recunoscut că a acordat interviuri pentru Voice of Europe, dar susține că nu a beneficiat financiar de pe urma acestora.
Alexander De Croo a mai spus că a discutat despre anchetă cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, precum și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și că a cerut Eurojust, agenția UE pentru cooperare judiciară, „să se reunească de urgență și să abordeze această chestiune”.
Premierul belgian a afirmat că sprijină propunerea Republicii Cehe de a lua în considerare impunerea de sancțiuni la nivelul UE împotriva persoanelor legate de rețeaua de propagandă expusă de Praga și Varșovia.
POLITICO: 16 eurodeputați intervievați de Voice of Europe
Într-un articol publicat joi, 11 aprilie, POLITICO scrie că a depistat 16 eurodeputați, toți de extremă dreapta, în cele 50 de videoclipuri încărcate de Voice of Europe pe YouTube începând din luna august a anului trecut. Cei 16 eurodeputați intervievați de Voice of Europe sunt: belgianul Tom Vandendriessche (Blocul flamand), croatul Ladislav Ilčić (președintele HRAST – Mișcarea pentru o Croație prosperă), danezul Anders Vistisen (Partidul Popular Danez), estonianul Jaak Madison (Partidul Popular Conservator), francezii Patricia Chagnon (Rassemblement National), Hervé Juvin (Rassemblement National) și Thierry Mariani (Rassemblement National), germanii Joachim Kuhs (AfD) și Maximilian Krah (AfD), italienii Francesca Donato (Noua Democrație Creștină) și Matteo Gazzini (Forța Italia), olandezul Marcel de Graaff (Forum pentru Democrație, FVD), slovacii Milan Uhrík (lider al Mișcării Republica) și Miroslav Radačovský (lider al partidului Patriotul slovac) și spaniolii Hermann Tertsch (Vox) și Jorge Buxadé (Vox).
Conform POLITICO, cei mai mulți dintre acești europarlamentari au prezentat la Voice of Europe opinii în acord cu propaganda Kremlinului, acuzând Ucraina de izbucnirea războiului, prezentând-o drept o țară coruptă ce nu merită să adere la Uniunea Europeană, susținând că este în dificultate pe câmpul de luptă și că trebuie să facă concesii Rusiei și pledând împotriva sprijinirii ei cu arme pentru a rezista în fața invaziei.
Putin, îndemnat să „împingă” spre Vest
„Dacă este la un război al civilizației, ei bine, sper că civilizația din Ucraina va pierde”, a declarat Marcel de Graaff în octombrie anul trecut dintr-un studio de televiziune aflat chiar în interiorul Parlamentului European.
„Ucraina trebuie să devină o zonă-tampon demilitarizată”, a susținut Maximilian Krah.
Cu cât ajută Occidentul Ucraina, „cu atât mai mult Putin trebuie să împingă spre Vest”, a spus Hervé Juvin.
Ucraina ar trebui să renunțe la teritoriile din estul țării, iar orice idee de aderare la UE este „doar propagandă”, a mai declarat Krah.
Toate aceste declarații convin Kremlinului și sunt în dezacord cu linia adoptată de UE după lansarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022, notează POLITICO.
Totuși, nu toți eurodeputații intervievaţi de Voice of Europe au adoptat poziții favorabile Kremlinului. De exemplu, europarlamentarul spaniol Hermann Tertsch i-a transmis lui Putin să accepte inversarea raporturilor de forţă în orice viitoare negocieri de pace și a subliniat că este foarte ușor de înțeles de ce țările din Europa Centrală și de Est nu au încredere în Rusia. La rândul lui, europarlamentarul croat Ladislav Ilčić a spus că nu împărtășește valorile lui Putin și s-a descris drept „anti-rus”. „Rusia este inamicul nostru și trebuie să dăm arme Ucrainei. Ei nu au încercat să mă convingă că mă înșel”, a comentat pentru POLTICO europarlamentarul estonian Jaak Madison în legătură cu intervenția sa la Voice of Europe.
Voice of Europe, un proiect media obscur
Înființată în 2016 în Olanda și suspectată doi ani mai târziu că servește interesele Rusiei, Voice of Europe a intrat în pauză o perioadă, dar şi-a reluat activitatea în mai 2023 cu materiale evidente pro-Kremlin. Deși se prezintă drept o instituție de presă, totuși rămâne neclar cine sunt „jurnaliștii” angajați în acest proiect.
Majoritatea celor 16 eurodeputați enumerați de POLITICO au susținut că nu-și amintesc de cine anume au fost invitați și cum anume au fost contactați. „Nu cer CV-ul fiecărui jurnalist înainte de a accepta un interviu”, a spus Thierry Mariani, cunoscut pentru faptul că a apărat anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia.
Colega sa, Patricia Chagnon, a declarat că nu își aduce numele fiecărui jurnalist, inclusiv al celui care avea „un accent puternic”.
Joachim Kuhs a susținut că a crezut că a fost contactat pentru un interviu la European Conservative, publicație în engleză cu sediul la Budapesta, nu la Voice of Europe.
