Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) spune că nu știe numărul de jucători de noroc din mediul online, deși documente oficiale ale statului arată că în „ultimii patru ani jocurile de noroc la distanță sau jocurile de noroc online au înregistrat o evoluție favorabilă, câștigând tot mai mult teren”. Care este explicația autorităților și cum va schimba lucrurile „ordonanța păcănelelor” adoptată luna aceasta de guvern?
După mult zgomot, guvernul a adoptat luna aceasta „ordonanța păcănelelor”, presat în primul rând de nevoia de a aduce mai mulți bani la bugetul de stat, notează publicația PressOne, într-un nou articol din seria „Frăția Păcănelelor”.
Nu este întâmplător că principala prevedere a documentului vizează obligativitatea ca firmele din domeniul jocurilor de noroc să aibă un sediu permanent în România, astfel încât impozitul pe profit să rămână în țară. Operatorii mari sunt obligați să vireze o taxă anuală de 500 de mii de euro către fondul de joc responsabil, iar taxa de viciu pentru cele aproximativ 80 de mii de aparate de păcănele și videoloterie a fost stabilită la 500 de euro pe an.
„(…) având în vedere situația bugetului de stat la momentul actual raportat la deficitul bugetar înregistrat la sfârșitul lunii iunie 2023, intenţia legiuitorului se constituie în sensul asigurării de fonduri la bugetul de stat ca măsură absolut necesară pentru dezvoltarea durabilă economică” – se arată în nota de fundamentare.
Sălile nu au mai fost mutate în afara orașelor sau la periferia lor, în schimb statul român a decis că panourile publicitare nu pot avea dimensiuni mai mari de 35 de metri, dar și că e interzisă promovarea bonusurilor și a câștigurilor în exterior, pentru a atrage jucătorii.
Câte săli de jocuri sunt active fizic, la nivel național? Câți jucători frecventează fizic asemenea locuri (aproximativ) la nivel național? Câți cetățeni români joacă în online, cu aproximație, conform evaluărilor ONJN?
La toate aceste întrebări ONJN nu răspunde.
ONJN are probleme și cu transparența
Nota de fundamentare a ordonanței de urgență e avizată de miniștrii finanțelor (minister în subordinea căruia funcționează ONJN), economiei, justiției, dar și de viceprim-ministrul Marian Neacșu. În document se arată și că „(…) dinamica pieței jocurilor de noroc în România indică faptul că în ultimii patru ani jocurile de noroc la distanță sau jocurile de noroc online au înregistrat o evoluție favorabilă, câștigând tot mai mult teren.”
La solicitarea PressOne, ONJN transmite că în acest moment în România „există 35 de operatori economici ce dețin licență de organizare a jocurilor de noroc la distanță (online n.red.)”, fără a putea indica o cifră, măcar aproximativă, referitoare la numărul de jucători din online.
Explicația autorităților? „Un cetățean român poate deține conturi de joc la unul sau chiar la toți operatorii.”
Statul român nu poate aproxima nici câți jucători sunt în sălile propriu-zise și, în consecință, citează tot datele furnizate de platforma Joc Responsabil, susținută de industria locală de pariuri. Chiar și așa, datele defalcate obținute din analiza participanților la unul din programele platformei oferă un indiciu clar: majoritatea celor care dezvoltă probleme din cauza jocurilor de noroc joacă oriunde se poate, atât fizic, cât și online, iar piața online a explodat.
PressOne a întrebat și cum se fac, concret, controalele la nivel național în sălile de jocuri și câți oameni se ocupă de acest aspect.
Citiți textul integral în Pressone.
