Suedia a închis ancheta privind sabotajul gazoductelor Nord Stream fără să anunțe vreun suspect

Oficialii de la Stockholm au precizat miercuri că Suedia nu are jurisdicție, prin urmare investigația nu are obiect, scrie Associated Press.

Procurorii suedezi au anunțat miercuri că au închis ancheta privind exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream 1 și 2 în 2022, confirmând astfel informațiile apărute anterior în presă.

„Concluzia investigației este că jurisdicția suedeză nu se aplică și că, prin urmare, ancheta trebuie închisă”, a precizat Autoritatea suedeză de urmărire penală într-o declarație.

Procurorul Mats Ljungqvist de la Parchetul suedez a declarat de asemenea într-un comunicat că „ancheta a fost sistematică și amănunțită”.

Ljungqvist a adăugat însă că nu poate oferi detalii cu privire la concluziile preliminare ale investigației. „Nu voi putea comenta nimic în plus cu privire la concluziile anchetei suedeze și nici cu privire la persoanele suspectate în ancheta suedeză”, a spus oficialul.

Suedia, Danemarca și Germania au lansat anchete separate în cazul exploziilor de la Nord Stream, fiecare controlând strict informațiile. Anchetele daneză și germană sunt încă în curs de desfășurare.

Dacă niciuna dintre investigațiile rămase nu găsește dovezi concludente, misterul din spatele unuia dintre cele mai îndrăznețe acte de sabotaj al infrastructurii din istoria modernă ar putea rămâne nerezolvat, scrie Associated Press.

Exploziile submarine care au avut loc în septembrie 2022 au avariat conducta Nord Stream 1, principala rută de aprovizionare cu gaze naturale a Germaniei, deja oprită însă în luna august a aceluiași an.

Exploziile au avariat, de asemenea, conducta Nord Stream 2, care nu a intrat niciodată în funcțiune deoarece Germania a suspendat procesul de certificare, cu puțin timp înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, în februarie 2022.

Dincolo de impactul geopolitic, scurgerile din conductele Nord Stream au reprezentat un dezastru uriaș pentru mediu.

Detonările au avut loc la aproximativ 80 de metri sub apă, pe fundul oceanului, în Marea Baltică, în zonele economice ale Suediei și Danemarcei, iar măsurătorile seismice au indicat că exploziile au avut loc cu puțin timp înainte ca scurgerile să fie descoperite.

La mai bine de 16 luni de la actul de sabotaj nu există nicio explicație acceptată pe scară largă. Au existat însă o serie de acuzații și anchete de presă neconfirmate, care au indicat mai întâi Rusia, apoi spre Statele Unite și Ucraina.

Conductele au fost mult timp ținta criticilor venite din partea Statelor Unite și a unora dintre aliații lor, statele din estul UE și Ucraina, care au avertizat că acestea reprezintă un risc pentru securitatea energetică a Europei, prin creșterea dependenței de gazul rusesc.

Președintele Vladimir Putin și oficialii ruși au acuzat SUA de organizarea actului de sabotaj, pe care l-au descris drept un atac terorist. Statele Unite au negat implicarea.

În martie 2023, presa germană a relatat că un grup pro-ucrainean a fost implicat în sabotaj folosind o navă închiriată și pornind din portul german Rostock. Ucraina a respins sugestiile că ar fi comandat atacul, iar oficialii germani au exprimat prudență cu privire la această acuzație.

Investigația germană și cea daneză nu au făcut încă lumină asupra incidentului și, deși procurorii suedezi au declarat că un actor statal este cel mai probabil vinovat, au avertizat că identitatea făptașilor este încă neclară și au lăsat să se înțeleagă că este posibil să rămână așa.