Câteva sute de muncitori sezonieri români locuiesc în micul oraș Wesselburen. De ceva vreme, există conflicte cu locuitorii și primarul a înființat acum un grup de lucru pentru a rezolva problemele, relatează Norddeutscher Rundfunk, broadcasterul public de radio și televiziune regional cu sediul în Hamburg.
Gunoi și mașini abandonate pe marginea drumului, muzică tare până dimineață, oi tăiate în curți: acestea sunt câteva dintre acuzațiile pe care cetățenii orășelului Wesselburen ( districtul Dithmarschen ) le-au făcut cu săptămâni în urmă la o adunare a locuitorilor împotriva românilor care locuiesc aici de ani de zile și ajută la strângerea recoltelor, ca muncitori sezonieri.
Primarul din Wesselburen, Holger Ehlers, vrea acum să calmeze lucrurile în oraș și a înființat un Grup de lucru pentru integrare. Fac parte din el politicieni locali, reprezentanți ai biroului Büsum-Wesselburen, ai poliție și ai parohiei din oraș. „Am obținut deja succese, am intrat în contact cu reprezentanți ai familiilor extinse din România, așa că vrem să vorbim direct cu românii, pe viitor”, spune Ehlers.
În urmă cu câțiva ani, la Dithmarschen au venit primele familii, dintr-o regiune îndepărtată a României. Au găsit de lucru în agricultură, în special la mulți cultivatori de varză. De-a lungul anilor, tot mai mulți români au venit în regiunea dintre Wesselburen și Marne. Unii dintre ei au cumpărat case vechi în centrul orașului Wesselburen, le-au renovat și locuiesc acolo cu familiile lor extinse.
85 până la 90 la sută dintre muncitorii sezonieri provin din România, potrivit preşedintelui Asociaţiei Legumicolelor Dithmarschen, Christian Ufen. Acest lucru este „foarte important” pentru producția de legume din Dithmarschen, spune el.
Wesselburen a ajuns pe paginile ziarelor în această vară: într-o zi fierbinte din iulie a avut loc un incident în piscina în aer liber a orașului. Un grup de bărbați români se pare că au băut alcool în piscină și au urmat insulte, certuri și au fost aruncate câteva sticle.
Managerul a sunat la poliție, pentru că bărbații nu i-au urmat ordinele. Patru mașini de patrulare au mers la piscina în aer liber. Cum românii au continuat să facă scandal, piscina a fost închisă devreme, iar polițiștii au eliberat zona.
Grupul operativ este acum pe drumul cel bun, spune primarul Ehlers. „Și asta este posibil doar dacă lucrăm împreună”, subliniază el. „Cineva care nu se poate comporta cum trebuie aici trebuie să simtă, de asemenea, că nu este posibil să continue să trăiască împreună cu noi”.
Primarul din Wesselburen este încrezător că, după multe conversații și contacte directe, se poate obține o mai bună cooperare: „Aici a fost liniște, de la incidentul din piscina exterioară, nu s-a mai întâmplat așa ceva. Și am primit acest feedback de la locuitori”.
Oficialitățile regionale vor să aibă mai multă grijă și de oamenii din România. Situația din Wesselburen se dezvoltă de ani de zile, spune Daniela Erdmann, șefa departamentului de afaceri sociale din districtul Dithmarschen. „Mai presus de toate, trebuie să ajungem la familii relativ rapid”, spune ea. Aceasta înseamnă că tinerii trebuie să fie monitorizați prin centre de zi, școli și servicii deschise de asistență pentru tineret.
Administratoii cartierului Diakonie au o abordare bună, spune Erdmann. Acolo lucrează un asistent social cu rădăcini românești: „Am dori acum să angajăm cât mai repede un lucrător social stradal, care să aibă grijă de tinerii români. Postul a fost deja anunțat și va fi ocupat în curând”.
Acesta ar trebui să intre în contact direct cu tinerii și să le vorbească în curțile școlilor, locurile de joacă și în fața supermarketurilor. Sunt importante și cursurile de limbi străine suplimentare, la fel ca și informațiile pentru românce despre drepturile lor în Germania.
York Wollatz are o fermă în Süderdeich, lângă Wesselburen, și se bazează de câțiva ani pe angajații români, mai ales la recoltarea verzei. „Cred că pentru aproape fiecare companie de aici care cultivă legume, muncitorii români sunt principala forță de muncă”, spune el.
Rareori sunt găsiți germani care fac această muncă pe câmp și la fermă. Patru oameni din România lucrează acum la el în mod permanent tot timpul anului. „Pe lângă varză, mai producem aici și cartofi și morcovi, iar când nu am nevoie de angajați pe câmp, îi folosesc în turism”, spune Wollatz, care are și apartamente de vacanță și cai la ferma sa, așa că întotdeauna există ceva de făcut.
„Încerc să iau legătura personal, să construiesc o relație, în ciuda problemelor lingvistice”, subliniază Wollatz. „Este important pentru mine să-i tratez corect, iar asta include și să le arăt că sunt bine intenționat față de ei”.Regulile trebuie explicate. „Românii vin dintr-o cultură cu totul diferită, habar nu au despre unele lucruri, cum ar fi separarea deșeurilor. Atunci trebuie să le spunem asta și apoi funcționează”. Pe de altă parte, trebuie să înțelegi modul lor de a se distra de sărbători, spune Wollatz.
Mădălin Dună este de peste doi ani la ferma Wollatz. Se simte confortabil în Dithmarschen, spune el. Spre deosebire de unii dintre compatrioții săi, Dună vorbește bine germana și uneori glumește cu șeful său, York Wollatz, în timpul unei pauze. Tânărul de 24 de ani locuiește cu soția într-un apartament închiriat în Wesselburen și ar dori să rămână în Dithmarschen. „Nu am nici un stres aici. Totul este bine. Nu pot să spun asta 100 la sută încă, dar vreau să rămân aici atâta timp cât treaba merge”, subliniază Dună.
