Presupusa implicare a patru cetateni din Tadjikistanul în atentatul de la sala de concerte Crocus City Hall de lângă Moscova a adus din nou în prim-plan ameninţarea jihadistă care vine dinspre Asia Centrală, regiune ce se învecinează cu Afganistanul, furnizor regulat de combatanţi pentru gruparea Stat Islamic (SI), informează marţi AFP, preluată de Agerpres.
În pofida unei relative stabilizări a acestui risc, cele cinci foste republici sovietice din regiune, cu Tadjikistanul în frunte, duc, din acest punct de vedere, o povară grea, cu plecarea a mii de cetăţeni ai lor în Siria şi în Irak, în anii 2000.
Lovit puternic de un război civil între 1992 şi 1997, cu implicarea unor combatanţi islamişti, Tadjikistanul, care a făcut din lupta antiteroristă o prioritate, rămâne pradă unor ciocniri transfrontaliere regulate dinspre Afganistan şi care implică grupări jihadiste.
Această ţară săracă şi muntoasă, cu 9,7 milioane de locuitori, a fost vizată de diverse atentate revendicate de SI.
O ameninţare reactivată şi mai mult prin revenirea la putere a talibanilor în Afganistan, în vara lui 2021. De atunci, Tadjikistanul este în Asia Centrală principalul adversar al regimului de la Kabul, pentru că exprimă îngrijorări în legătură cu o posibilă propagare a ideologiei talibane, în condiţiile în care mai multe milioane de etnici tadjici trăiesc în Afganistan.
Duşanbe a atenţionat cu regularitate asupra recrudescenţei activităţii grupărilor jihadiste de-a lungul celor 1.375 de kilometri de frontieră pe care o împarte cu Afganistanul, organizând exerciţii antiteroriste cu armatele rusă şi chineză.
Iar anul trecut, autorităţile tadjice au anunţat că au lichidat cinci membri ai grupării jihadiste Jamaat Ansarullah la frontiera afgană.
Atentatul de la Moscova, care a făcut cel puţin 139 de morţi şi a fost revendicat de gruparea Stat Islamic-Khorasan (SI-K), ramura afgană a SI, a zguduit societatea tadjică.
„Este o mare tragedie pentru ţara noastră”, a declarat pentru AFP Daniel Rustamov, un artist din Duşanbe, îngrijorat că doar „câţiva criminali aduc prejudicii întregului popor tadjic”.
El se teme de asemenea că „tadjicii vor fi persecutaţi în Rusia”, unde milioane dintre ei lucrează pentru a-şi susţine familiile rămase în ţară, pe fondul unei amplificări a retoricii anti-imigranţi.
În ceea ce-l priveşte pe Bahtior Ahmedov, om de afaceri de 32 de ani, el a subliniat pentru AFP că „un terorist nu are nici naţiune, nici religie”. „Întregul popor tadjic este în doliu”, a spus el.
O formulare care se face ecoul mesajului oficial al preşedintelui Emomali Rahmon, difuzat duminică de media acestei ţări, unde informaţiile sunt controlate strict.
Preşedintele tadjic, la putere din 1992 şi ale cărui portrete pe mai mulţi metri înălţime tronează peste tot în Tadjikistan, a subliniat sprijinul tadjicilor pentru „poporul frate rus”, declarând că „un terorist nu are naţionalitate”.
Această mantră este repetată de regim şi în ceea ce priveşte tadjicii implicaţi în atentate, precum cel din Iran la începutul lui ianuarie, care s-a soldat cu peste 90 de morţi şi care a fost de asemenea revendicat de SI-K.
O ramură calificată drept „cea mai mare ameninţare teroristă în Afganistan şi în Asia Centrală”, potrivit unui raport din iunie 2023 al Naţiunilor Unite, care estimează la 4.000-6.000 numărul jihadiştilor din SI-K, cu tot cu familiile lor.
În Tadjikistan, regimul a luat măsuri radicale pentru a contracara integrismul religios, printre care lupta împotriva portului de hijab de către femei.
Potrivit preşedintelui Rahmon, 2.300 de tadjici s-au alăturat grupării Stat Islamic după 2015, cazul cel mai răsunător fiind cel al fostului comandant al forţelor speciale ale poliţiei tadjice care a dezertat pentru a se putea alătura SI şi despre care se crede că a murit în 2017.
„În ultimii trei ani, 24 dintre cetăţenii noştri au comis atacuri teroriste în zece ţări. Numărul tinerilor care s-au alăturat unor organizaţii teroriste, printre care SI, a crescut”, a deplâns Rahmon la începutul lui martie.
El a denunţat „propaganda extremistă” care loveşte „atunci când aceşti tineri se află în străinătate pentru a munci”, în condiţiile în care circa un milion de tadjici pleacă în fiecare an în Rusia, un număr în creştere.
Migranţi a căror situaţie precară este de altfel folosită şi de armata rusă, mărturii privind cetăţeni din Asia Centrală recrutaţi pentru a lupta împotriva Ucrainei fiind deja numeroase.
The post Tadjikistan. Ce-i cu această ţară de unde provin teroriştii appeared first on Cotidianul RO.
