Datele referitoare la nivelul de educație în Europa evidențiază variații semnificative în ceea ce privește proporția populației cu studii superioare, inclusiv diferențe în funcție de țară, vârstă și gen.
Ce spune datele
Conform Eurostat, aproximativ o treime din populația Uniunii Europene cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani deține un grad de învățământ superior, iar acest procentaj variază de la 17,4% în România la 49,8% în Irlanda în 2022.
Țările nordice și baltice se evidențiază prin proporții mai mari de absolvenți de învățământ superior decât media UE, pe de altă parte.
De exemplu, în Suedia și Norvegia, peste 45% dintre absolvenți sunt la nivel terțiar. În schimb, în țările candidate UE, proporția populației cu învățământ superior este semnificativ mai mică, cu Turcia având cea mai mare pondere a populației cu educație scăzută.
În ceea ce privește nivelurile de educație, sunt definitorii categoriile de educație joasă, medie și înaltă, după clasificarea Eurostat bazată pe ISCED.
Cum se împart oamenii deștepți în Europa
Se observă o creștere a proporției populației cu învățământ terțiar în rândul tinerilor, de la 24,7% în România la 62,3% în Irlanda, în 2022.
Disparitățile de gen sunt evidente în nivelul de educație, femeile fiind mai educate decât bărbații în majoritatea țărilor europene.
Procentajul femeilor cu educație terțiară este în medie de 47,6%, în timp ce pentru bărbați este de 36,5%. Această diferență este mai pronunțată în țările nordice și baltice în favoarea femeilor.
Învățarea pe tot parcursul vieții are o importanță tot mai mare în contextul schimbărilor de pe piața muncii, iar procentajul participării adulților la educație sau formare în ultimele 4 săptămâni variază semnificativ între statele membre UE, de la 1,7% în Bulgaria la 36,2% în Suedia.
Din câte se poate observa, datele relevă o tendință ascendentă în ceea ce privește proporția populației cu educație terțiară, însă există variații semnificative între țări, precum și în funcție de vârstă și gen, dar posibil ca aceste tendințe să fluctueze în viitor, în funcție de cum se vor schimba mediile sociale și economice.
