Ministerul de Interne şi INML nu discută despre datele centralizate, așa că am obținut cifrele câtorva dintre Inspectoratele de Poliție, și ele misterioase, în majoritate.
În episodul anterior, reporterii Libertatea au realizat harta testărilor antidrog din România. Câți dintre șoferii verificați de Poliția Rutieră ies pozitivi la consumul de stupefiante
Libertatea a solicitat tuturor Inspectoratelor Judeţene de Poliţie din ţară să comunice câte teste pozitive antidrog au fost infirmate de analizele de laborator. Câte teste antidrog sunt fals pozitive.
Din 42 de inspectorate, doar şase au decis să facă publice aceste informații. În alte trei judeţe, datele au fost dezvăluite de autoritățile locale, de procurori sau de poliţia care acum spune că nu le mai are.
!function(e,n,i,s){var d=”InfogramEmbeds”;var o=e.getElementsByTagName(n)[0];if(window[d]&&window[d].initialized)window[d].process&&window[d].process();else if(!e.getElementById(i)){var r=e.createElement(n);r.async=1,r.id=i,r.src=s,o.parentNode.insertBefore(r,o)}}(document,”script”,”infogram-async”,”https://e.infogram.com/js/dist/embed-loader-min.js”);Teste antidrog fals pozitiveInfogram
IPJ Arad – 13% din rezultate erau fals pozitive
În judeţul Arad există 3 aparate marca Dräger Drugtest 5000. Conform datelor furnizate de IPJ Arad, anul trecut au fost efectuate 438 de teste, iar 99 dintre ele au avut rezultat pozitiv.
Toate rezultatele afişate de drugtestele poliţiei sunt unele preliminare şi nu au valoare de probă în dosarele penale.
<strong>Potrivit legii, dacă drugtestul iese pozitiv, şoferului trebuie să-i fie recoltate mostre biologice (sânge/urină), pentru analizele de laborator. </strong>
Doar rezultatul acestor analize, care certifică sau infirmă consumul de droguri, are valoare de probă, eventual în instanță, dacă se ajunge acolo.
Anul trecut, la IPJ Arad, în 13 cazuri din 99, rezultatele pozitive au fost infirmate de buletinele de analiză toxicologică.
Anul acesta, până la finalul lunii septembrie, în judeţul Arad au fost efectuate 527 de testări antidrog, iar 80 au avut rezultat pozitiv. Până acum, niciunul nu a fost infirmat de analizele de sânge/urină, spune IPJ Arad.
La IPJ Tulcea – 32% rateuri, la IPJ Braşov – eficienţă 100%
Aparate marca Dräger Drugtest 5000 sunt şi în dotarea Poliţiei din Tulcea, două la număr. Anul trecut au fost verificaţi 146 de şoferi, iar 18 dintre ei au ieşit pozitiv la droguri. În cazul a 4 persoane (22% din testele pozitive), rezultatele au fost infirmate de analizele de sânge/urină.
<strong>Anul acesta, în judeţul Tulcea s-au făcut 994 de testări antidrog, iar 56 au ieşit pozitive. Ulterior, în 18 cazuri (32% din testele pozitive), analizele de laborator au infirmat prezenţa substanţelor psihoactive în organism.</strong>
IPJ Braşov, care are 4 aparate Dräger Drugtest 5000, raportează zero teste fals pozitive. Anul trecut, din 1.598 de şoferi testaţi, 177 au ieşit pozitiv, iar anul acesta – 171 din 1.897. În niciunul dintre cazuri, precizează IPJ Braşov, rezultatul nu a fost infirmat de analizele de laborator.
De menționat însă că IPJ-urile nu au specificat dacă toate mostrele biologice din 2023 au ajuns să fie analizate în laboratoarele medico-legale pentru a primi rezultatul final ce poate confirma sau infirma testele preliminare, realizate cu aparatele drugtest.
Libertatea a arătat că există întârzieri și de câte 10 luni până când șoferii află rezultatul analizelor medico-legale, timp în care permisul le este suspendat, iar dosarul este blocat.
IPJ Covasna – 41% din teste au fost infirmate de analize
În judeţul Covasna sunt două aparate Dräger DrugTest 5000, cu care anul trecut au fost efectuate 792 de testări în trafic. 17 rezultatele au ieşit pozitive, iar în 7 dintre cazuri, ele au fost, ulterior, infirmate de analizele de laborator. Asta înseamnă că 41% din teste erau fals pozitive.
Anul acesta, până la finalul lunii trecute fuseseră verificaţi 605 şoferi, iar 36 dintre ei au ieşit pozitiv la droguri.
Până acum, au fost finalizate analizele de laborator în 25 de cazuri. Dintre acestea, în 7 cazuri (28%), testele efectuate de poliţie au fost infirmate de buletinele de analiză toxicologică.
Poliţia Capitalei spune că numărul e probă în dosar
Întrebate de Libertatea care e numărul testelor antidrog fals pozitive, 32 de Inspectorate Judeţene de Poliţie au spus că nu deţin „datele în forma solicitată”. E răspunsul standard, pe care-l oferă şi IGPR-ul.
<strong>„S-a primit o directivă de la centru, despre cum să vă răspundem”, ne-a mărturisit un purtător de cuvânt din poliţie.</strong>
Majoritatea inspectoratelor au respectat directiva. Unele au şi justificat refuzul. De pildă, Poliţia Capitalei a explicat că nu poate divulga numărul testelor antidrog fals pozitive, pentru că „rezultatele analizelor toxicologice transmise de INML nu fac parte din categoria informaţiilor de interes public, întrucât constituie mijloace de probă în cadrul dosarelor de cercetare penală”.
IPJ Olt preciza că „nu există o evidență cu informațiile solicitate”, iar autorităţile/instituţiile publice nu au „obligaţia de a prelucra anumite date”, pentru că legea „nu impune niciunei instituţii să prelucreze informaţiile deţinute, pentru a furniza celor interesaţi un fel de statistici «a la carte»”.
La câteva zile după ce inspectoratul a trimis acest răspuns, şeful Poliţiei Rutiere din Olt, cms. Cristian Tița, a organizat o conferinţă de presă în care a comunicat public datele solicitate de Libertatea.
Olt: 50% eroare la testele verificate în laborator
Anul acesta, din cele 95 de testări efectuate de IPJ Olt, 32 au avut rezultate pozitive, potrivit şefului Poliţiei Rutiere Olt, citat de stirideolt.ro. El a mai precizat că, pentru cele 32 de teste pozitive „ne-au fost comunicate rezultatele (de la analizele de sânge/urină – n.r.) la aproximativ jumătate. Șapte au fost pozitive, restul negative”.
Asta înseamnă că, la IPJ Olt, 50% din testele pozitive au fost ulterior infirmate. „Cauzele ar putea fi multiple”, a explicat şeful Poliţiei Rutiere Olt.
„Nu putem spune cu exactitate dacă e doar vina aparatelor (…). În momentul de față, probabil fiind atât de mulți derivați și atât de multe droguri sintetice, există posibilitatea ca aparatul să detecteze ingerarea unei anumite substanțe sau prezența ei în salivă, dar ea să nu pătrundă în sânge sau în mostrele biologice, iar rezultatul analizei toxicologice de la Institutul de Medicină Legală să vină negativ”.
Cms. Tița mai crede că „există şi posibilitatea să nu fie folosit reactivul pentru substanța respectivă. Adică e un derivat, poate substanța principală este un alt tip de drog și, dacă se folosește reactivul pentru ceea ce a determinat aparatul, există posibilitatea să nu mai fie…”.
Medici din INML au explicat, pentru Libertatea, că laboratoarele duc lipsă de reactivi care să identifice, în special, noile substanțe psihoactive, adică etnobotanicele sau „legalele”. Astfel că rezultatele testărilor la astfel de substanțe vor ieși negative. Aceiași medici atrag atenția și că e nevoie ca analizele să conțină și cantitatea de substanțe prezente în corp, pentru a determina cu adevărat dacă șoferul se afla sau nu sub influența drogurilor.
În prezent, legea nu face diferența între „reziduuri în corp”, adică urme de substanță care rămân în sânge și urină, după mai multe zile, și prezența substanței care influențează direct capacitatea șoferului.
IPJ Brăila – 88% rezultate fals pozitive până acum
Şi cei de la IPJ Brăila au spus că nu deţin „datele în forma solicitată”, apoi au ieşit cu ele într-o conferinţă de presă. Cms-șef Virgiliu Zotoi, șeful Serviciului Rutier, a declarat, potrivit debraila.ro, că anul acesta, dintre cele 99 de rezultate pozitive înregistrate, 53 au fost infirmate de analizele efectuate la Institutul de Medicină Legală Iași, 7 au fost confirmate, iar restul sunt încă în lucru.
Asta înseamnă că la IPJ Brăila se înregistra un procent de 88% rezultate fals pozitive la testarea antidrog. Potrivit contractelor publicate de Libertatea, poliţiştii din acest judeţ sunt dotaţi cu drugteste marca AquilaScan.
Cms-șef Zotoi spune că şoferii care refuză testarea cu drugtestul „trebuie să meargă să dea sânge. Dacă merg la sânge, se întocmește o lucrare generală și nu se reține permisul de conducere. Se reține doar dacă medicul, la momentul prelevării probelor biologice, constată, pentru că se face și o examinare clinică, că sunt semne evidente de consum de substanțe psihoactive”.
IPJ Alba – 68% din rezultate erau greșite
„Nu deținem datele în forma solicitată”, a răspuns şi IPJ Alba. Dar când a semnat un acord de cooperare cu Consiliul Judeţean, Poliţia a furnizat informațiile complete autorităţilor locale.
Conform documentului de pe site-ul CJ Alba, anul trecut au fost efectuate 310 testări, iar 114 au avut rezultat pozitiv. Ulterior, la analizele de laborator, numai 37 de rezultate au fost confirmate: „30 pozitive în sânge şi urină, două pozitive numai în sânge şi 5 pozitive numai în urină”. Asta înseamnă că restul rezultatelor pozitive la testarea antidrog, 77 (68%), erau fals pozitive.
IPJ Alba foloseşte aparate AquilaScan, potrivit documentării Libertatea.
47% eroare la testele de la IPJ Maramureş
Şi IPJ Bihor a refuzat să comunice câte rezultate sunt fals pozitive. Dar, la începutul acestui an, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea preciza, pentru ebihoreanul.ro că din 144 de dosare deschise în perioada 2021- ianuarie 2023, pentru conducere sub influenţa drogurilor, „33 au fost clasate după ce rezultatele analizelor le-au infirmat pe cele preliminare furnizate de testele antidrog ale poliţiştilor”. Asta înseamnă că 23% din rezultatele drugtestelor poliţiei erau fals pozitive.
La începutul acestui an, poliţiştii de la IPJ Maramureş au cerut public înlocuirea aparatelor AquilaScan din dotare, din cauza erorilor pe care le dădeau: în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023, din 17 rezultate pozitive la testele efectuate în trafic, 8 au fost ulterior infirmate de analizele de laborator.
Astăzi, întrebat de numărul erorilor de la testarea antidrog, IPJ Maramureş spune nu deţine datele „în forma solicitată”.
Ministerul de Interne: „Baza de date a IGPR nu e structurată”
În august anul acesta, deputatul Cătălin Teniță a trimis o interpelare ministrului de interne, Cătălin Predoiu, întrebându-l şi „câte teste la șoferi și alți participanți la trafic au fost false pozitive, adică au fost găsite pozitive cu aparatul portabil, dar nu și la testul de sânge la Institutul de Medicină Legală”.
Deputatul a primit răspunsul şablon. „Baza de date de la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române nu este structurată, astfel încât să fie extrase datele solicitate de dumneavoastră”, a precizat ministrul de interne.
În același document, ce poartă şi parafa secretarului de stat Bogdan Despescu, se mai precizează că „Poliţia Română are în permanentă atenţie dotarea structurilor de poliţie cu mijloace tehnice de o cât mai bună acurateţe”.
La toate solicitările ziarului, Poliția Română nu a arătat însă cum este măsurată acuratețea testărilor antidrog, în lipsa unei cuantificări a eventualelor erori date de aparatele drug test din dotarea poliției.
Singurele date oferite de Poliția Română sunt cele care arată câte constatări de conducere sub influența unor substanțe psihoactive au făcut pe ultimii 3 ani:
în anul 2021, 1.535 de constatări
în anul 2022, 2.866 de constatări
în primele 8 luni ale anului în curs, 2.187.
Toate aceste constatări ale poliției trebuie să treacă prin filtrul analizelor de laborator, înainte ca dosarele șoferilor să fie poată fi trimise în judecată sau clasate.
Parchetele nu au statistica separată a acestor dosare
Şi celelalte instituţii ale statului care sunt implicate, alături de poliţie, în depistarea sau sancţionarea celor ce conduc sub influenţa drogurilor spun că nu au date despre testele fals pozitive.
Atunci când un şofer pică testul antidrog, i se deschide dosar penal pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (art. 336 din Codul Penal). Dacă analizele la laborator infirmă rezultatul de la testarea poliţiei, dovedind că şoferul e nevinovat, procurorul de caz dispune clasarea dosarului.
Libertatea a solicitat Parchetului General să precizeze câte astfel de clasări s-au dat, până acum, în toată ţara. Parchetul a răspuns că „în nomenclatorul unic pentru cauze penale” nu există o evidenţă separată a dosarelor deschise pentru şoferii băuţi şi, respectiv, pentru cei aflaţi sub influenţa drogurilor, dar în total, de la începutul anului trecut şi până acum, au fost 3.718 clasări pentru ambele infracţiuni.
O evidenţă exactă a dosarelor penale deschise pentru cei care urcă la volan sub influenţa drogurilor nu există nici la Consiliul Superior al Magistraturii.
Nici INML nu vrea să spună câte teste fals pozitive există
Potrivit legii, analizele de laborator ce pot confirma/infirma rezultatul de la drugtest se fac doar în instituțiile medico-legale autorizate. Ele ar trebui să ştie, în câte dintre cazurile venite de la Poliţie, rezultatele analizelor de laborator au fost negative.
Dar „testarea este atributul aflat în competenţă deplină a instituţiei Poliţiei”, iar „la nivelul instituţiei medico-legale nu avem date statistice despre corelaţia analizelor toxicologice cu rezultatele testării preliminarii cu aparatele drugtest”, precizează IML Timişoara, la solicitarea Libertatea.
INML deservește 13 județe și Bucureștiul. În toamna anului trecut, institutul preciza, pentru gandul.ro că „în 2021, la INML au fost analizate 1.657 de probe biologice care au ieșit pozitive după testarea cu aparatul drugtest de către polițiștii bucureșteni ai Brigăzii Rutiere. Dintre acestea, 215 au avut rezultate negative la INML, adică 12,9%”.
Anul trecut, INML a efectuat 2.267 de analize toxicologice pentru șoferi.
Libertatea a solicitat Institutului Mina Minovici date referitoare la testele fals pozitive. INML nu a răspuns după două luni de la solicitarea ziarului.
